Maria Morariu 
Luni 04.04.2016
Durerea se tratează cu păsare. Da, adică opusul nepăsării pe care Ana Barton o dezbracă de negaţie şi negativitate.
America dinăuntru și dinafară (II)
Tendinţa de a transforma totul într-un spectacol vrea să cucerească chiar şi cele mai serioase domenii sociale şi politice. Despre schimbările în acest sens vorbeşte Carmen Firan.
Littérature et découverte à la Renaissance
Precum un anotimp sosit exact când trebuie, Renaşterea a venit atunci când lumea era mai însetată de cunoaştere, de a descoperi. Detalii are Eduard Florin Tudor.
Arta emoţiilor sau emoţia artei, o fascinaţie dintotdeauna a omului şi care intră în atenţia Claudiei Moscovici.
Oameni pe lângă care am trecut – 26
Un actor grăbit…, dar frumos surprins de Dinu Lazăr.
O monografie din care lipseşte tocmai analiza. Un caz aparte tratat de Nicolae Manolescu.
Marţi 05.04.2016
Povestire autobiografică, lentă (1)
Priorităţile, urgenţele şi trebuinţele nu ocupă locuri diferite într-o ierarhie. La Răzvan Petrescu totul, până la cea mai mică emoţie, este vital.
Primăvara vine cu gânduri, planuri şi senzații noi. La Tatiana Ţîbuleac aceasta vine cu eliminarea unor temeri vehi.
Imaginea societăţii din ziua de azi – Alex Ştefănescu o găseşte surprinsă cel mai bine de Dan Stanca.
Anticariatul – maşina timpului în jurul lumii. Andreea Nanu „abuzează” de ea ori de câte ori are ocazia.
O viață de pregătire şi de curăţire pe care Simona Preda o urmăreşte cu fascinaţie.
De multe ori doar „comediile” sau „tragediile” diferă în politică…, dar actorii sunt aceiaşi. Domniţa Ştefănescu îi recunoaşte de fiecare dată.
Miercuri 06.04.2016
„În vr’o notă prizărită sub o pagină neroadă.”
O viaţă de creaţie şi muncă, încheiată cu un text micuţ într-un colţ de pagină… uneori nici atât. Dorinţa de dăinuire şi teama de uitare analizate de Alex Ştefănescu prin prisma poeziilor lui Eminescu.
Corectitudinea în întocmirea unei istorii literare depinde mult de recunoaşterea valorilor şi nu constă în abordarea după „gusturile personale”. Valoare şi onestitate găseşte Daniel Cristea-Enache în lucrarea lui Nicolae Manolescu.
Nimic nu este lăsat la voia întâmplării
Autorii de basme au găsit întotdeauna moduri ingenioase de a exprima neverosimilul, imposibilul. Nicolae Roşianu a urmărit aceste formule şi le-a analizat.
Kurt Vonnegut reinventează modul de scurgere al timpului, iar Irina Dincă se lasă prinsă în jocul acestui autor.
A tras cu urechea, iar acum tocmai de la ureche i se trage personajului din povestirea lui George Arion.
Urmările psihice ale unui accident întrec, de multe ori, sechelele fizice. Personajele lui Stelian Ţurlea se confesează.
Joi 07.04.2016
În căutarea perfecţiunii, Emil Brumaru naşte cele mai frumoase metafore.
Excentricitatea veacului și Maslow
„Setea” de normalitate şi nevoia de autoîmplinire. Diana Farca şi o piramidă celebră, pornită de la instinct şi evoluând.
Amintiri rătăcite printre ramuri înflorite. Nora Iuga şi poezia unei primăveri.
Cum am scăpat de armata sovietică
O (prea) lungă perioadă de timp aceste cuvinte, „armata sovietică”, au funcţionat drept exemplu pentru cel mai dur lucru care ţi se putea întâmpla în viaţă. Experiența lui Dumitru Crudu vorbeşte de la sine.
Să-ți amintești acea ultimă cafea…
Sentimente contradictorii şi o pată de cafea pe rochia ei creată de Ion Barbu.
Vineri 08.04.2016
„Să se revizuiască, primesc!”, dar cu idei noi. Este condiţia lui Nicolae Manolescu, cel care susţine, argumentat, că un om citeşte sau scrie într-un fel la 20 de ani şi altfel la 70.
Când nu te mai ţii cu prezentul trăieşti cu amintirile. Dar cei din jurul tău duc şi realitatea ta, iar Camelia Radulian este martorul unui astfel de caz.
Salonul de Carte de la Paris a fost o ocazie deosebită pentru Teodora Stanciu şi Matei Vișniec să dea curs unui interviu despre cum este văzută literatura română la nivel internaţional.
Un fruct magic care poate face minuni intră în atenţia Geenei Scarpete, cea care ni-l recomandă drept alternativă pentru o viaţă sănătoasă.
Adrian G. Romila se lasă fascinat de discreţia poetei Lia Faur, cea la care descoperă o creație plină de „visceralitate lucidă, tipic feminină”.
Ce poate trezi mai mult un om şi natura la viaţă decât iubirea? Fie ea şi câştigată în urma unui joc. Regulile sunt la Horia Gârbea.
Sâmbătă 09.04.2016
Lumina crespusculului face ca imaginaţia copilului Valeriu Cristea să nască nelinişti care îl însoţesc până târziu în viaţă.
Antinomii & înseninare… cu Dan C. Mihăilescu
Interviu cu un om care dă sens multor cărţi – Dan. C. Mihăilescu răspunde întrebărilor adresate de Odilia Roşianu.
Cât e de justificat studiul gândirii critice și al drepturilor copilului la gimnaziu
Retorica din titlu este explicată şi argumentată de Constantin Cucoş.
Într-o societate care „nu mai are timp”, Cristina Chirvasie a găsit „ieşirea de urgenţă” în teatrul scris de Matei Vişniec.
Da, titlul poate induce în eroare. Petre Tănăsoaica consideră că arta este cea care aduce din nou viaţa.
Duminică 10.04.2016
Daniel Cristea-Enache cu admiraţie şi respect despre un om pe care doar sfârşitul l-a oprit din drumurile ce nu ar fi fost niciodată, altfel, abandonate.
Ţi-aş cere-o lacrimă să-mi dai
Să-l citim pe Goga şi să-i dăruim meritatul moment de veşnicie. Poate chiar şi o lacrimă.
Ai putea să ne spui câteva lucruri despre „frumos”?
Setea de amintiri este puternică în Daniel Samuel Petrilă şi ea nu este ostoită decât de continuarea jocului în realitate.
Până şi cel mai „grav şi sobru” om are momentele lui de bucurie „copilărească”. Dovada o deţine Gabriela Pop.
„Bâtrânii” din ziua de azi devin cei care ajută în continuare, nu devin „neajutoraţi”. Tehnica şi societatea evoluează umăr la umăr.
Aţi primit flori în acestă săptămână? Dacă nu, revista Literatura de azi are un buchet cu cele mai noi, proaspete şi interesante ştiri şi articole din domeniul artei şi culturii.
Imagine via Pinterest
