Valeriu CristeaValeriu Cristea
09.04.2016

Un trotuar vechi

Tot din perioada primilor 3-4 ani ai mei datează și această amintire stranie: mă aflu la poartă, dar nu în fața casei, la intrarea principală, pe ulița largă și plină de praf, ci undeva în spate, dincolo de ogradă și grădină, pe unde se ieșea probabil în altă stradă; sau poate mă aflu în altă parte, în zona unei locuințe; poarta e de fapt o portiță, stau în dreptul ei pe vine și mă joc; în jur nu pare să fie nimeni; ușoară neliniște; mă găsesc propriu-zis în stradă, pe un trotuar ciudat, cărămiziu, făcut chiar din cărămizi, un trotuar vechi, pe ici pe colo, spart, înverzit de iarba ce creștea printre crăpături, dar destul de lung, întinzîndu-se pînă departe în josul străzii mărginite de un șir de copaci; se înserează, e – parcă – răcoare, la apus cerul ușor înroșit (soarele scăpătase); și deodată, pe acest trotuar de cărămizi ciudat și pustiu (nu-mi amintesc să fi zărit măcar un trecător în răstimpul în care mă jucasem acolo) pășește tata (de unde venea? cînd trecuse pe lîngă mine?); o face însă într-un chip foarte bizar, înălțîndu-se pe vîrfuri și ridicîndu-și strident umerii; e cu spatele la mine, merge în direcția cerului înroșit (un ecran pe care se proiectează întreaga scenă) și se îndepărtează din ce în ce mai mult, continuînd să execute (o gimnastică la modă de dragul căreia se refugiase pe o stradă neumblată?) acele mișcări stranii, aproape hieratice, care mă nedumeresc și mă sperie: este el, o știu bine, dar totodată o ființă brusc înstrăinată.

–-

Despre După-amiaza de sîmbătă de Valeriu Cristea, carte apărută în 1988, cronicarul „României literare”, Nicolae Manolescu, scria: „Astfel de magistrale analize sînt pretutindeni într-o carte pe care o citești cu pasiunea cu care citești o mare operă de proză, deși nu lipsesc din ea nici paginile sclipitoare de eseu critic”. La aproape 30 de ani de la apariția cărții, ea a devenit, pentru cititorii unei alte generații, rubrică în revista „Literatura de azi”, cu materia segmentată după voința autorului. Titlul fiecărui „episod” este ales de mine din cuprinsul paginilor respective ale lui Valeriu Cristea. (D.C.-E.)

Cover: „The Bedroom” de Pieter de Hooch (sursa foto: wikiart.org/en/pieter-de-hooch/the-bedroom)

305 cititori