Nora Iuga
iordanul și împărăteasa
cele mai frumoase iubiri
sunt înainte de ridicarea cortinei
când se desfac cețurile când pescărușul
se apropie de apă și apa se bombează puțin
să-i fie mai aproape
așa lingea iordanul genunchii
rotunzi ai micii împărătese
dar eu iau două mere le pun pe masă
le compar unul strigă mai tare
mă aflu în al patrulea tablou
patru e un număr frumos ca un scaun
***
cea mai lacomă gură
mă întâlneam cu bărbați
mă puneau pe umeri ca pe un rucsac
mă-ntorceau pe față și pe dos
mamă nu copil nu prin luncile brestului
târfa unui șir nesfârșit de mesteceni
știu că mașina era roșie știu
că la poartă țopăia un cocoș fără cap
în somn pe măsură ce se lungesc
picioarele se depărtează
***
mai departe mai departe
nu mai știu ochiul tău era
sau becul albastru de la măcelărie
tot ce-am uitat
mă așteaptă-n cer sau în iad
cum așteaptă plăcerea dintre dinte și carne
să spunem că acele fripturi
acele sosuri s-au alterat
să spunem că nicio vârstă
nu-l mai poate trișa pe dumnezeu
și mai departe cine-ți întinde fardul pe față
cine se mai preface că vrea
(sursa foto: art-zone.ro)
