Maria Morariu 
Luni 15.02.2016
Dialogul Vântului cu Marea (I)
De-a jocul, visul, râsul şi de-a plânsul, toate adunate într-un dialog de zile mari, cu Carmen Firan şi Nina Cassian.
Pe vremea când lucrurile stricate se reparau, nu se aruncau, iar oamenii ştiau ce este aceea loialitate, la bine şi la greu. O poveste de Ana Barton.
The Innovations of Impressionism
Începuturile artei tri-dimensionale îşi au originile de la impresionişti şi inovaţia lor de a folosi umbrele în picturile lor. Mai multe detalii aduce Claudia Moscovici.
Dacă în ziua de azi învăţăm mai multe limbi de circulaţie internaţională dintr-o necesitate economică, nu trebuie să uităm nici limbile vechi, asta fiind o necesitate legată de cultură.
Poeme cu îngeri (destrăbălaţi)
Emil Brumaru schimbă definiţia îngerilor sau, mai bine zis, îi îmbracă în noi metafore, iar Nicolae Manolescu face o cronică a acestora.
Oameni pe lângă care am trecut – 20
O privire de artist care nu ratează momentele speciale din viaţă altor artişti. Mircea Albulescu prin „lentila” lui Dinu Lazăr.
Marţi 16.02.2016
Cum întâmpinăm fiecare zi? Cum îşi întâmpină autorii personajele? O idee are Andreea Nanu.
Întoarcerea la băncile şcolii, măcar prin intermediul amintirilor, este înlesnită de Simona Preda.
Le admirăm frumuseţea fără să ştim că aceasta înseamnă „moartea şi distrugerea gazdei”. Despre „Paraziţi”, cu Tatiana Ţîbuleac.
„Cei trei trandafiri FDSN sunt Marx, Engels şi Lenin“
Câte ideologii şi câte promisiuni stau la baza unei campanii electorale ştie cel mai bine Domniţa Ştefănescu.
Un om care nu se plictisește niciodată
Atunci când eşti „rudă” cu talentul poţi face istorisiri atrăgătoare din orice subiect, fie el considerat banal, iar Alex Ştefănescu apreciază acest lucru.
Miercuri 17.02.2016
„accesibilitatea unei lucrări nu constituie o condiție a valorii”, iar argumente în acest sens găsim în eseurile scrise de Nicolae Roşianu.
Invitaţia lui Adrian G. Romila de a călători în ţinutul magic la literaturii române, nu poate fi refuzată.
„În orice om o lume îşi face încercarea”
„… omul este doar una din miile de mii de încercări (de a se afirma, de a se manifesta) pe care le face existența, nepăsător-risipitoare, pentru că are un timp infinit la dispoziție.” O idee extrasă de Alex Ştefănescu din versurile lui Eminescu.
Despre misteriosul nostru destin
Cotidianul cu un strop de „stranietate” este regăsit de Irina Dincă în scrierile lui Dino Buzzati şi analizat, inclusiv, prin prisma ironiei fine a autorului.
Câte „detalii și florilegii, (…) armuri și opreliști” intră în alcătuirea unei femei? Sorin Delaskela încearcă să le descopere pe toate.
Personajele lui Stelian Ţurlea sunt din ce în ce mai ocupate şi din ce în ce mai temătoare. Le e teamă de rutină.
O pisică devine cel mai bun ajutor al detectivilor din povestirile lui George Arion.
Joi 18.02.2016
Crepusculul civil de dimineață
Cafeaua fără zahăr te face să visezi. dar nimeni nu visează aşa amănunţit cum o face Emil Brumaru.
Bunicile sunt „lăsate pe lume ca să spună povești și când amuțesc”… se transformă în îngeri?! Poate Nora Iuga are răspunsul.
popescu. o privire spre viitor…
Străduinţa de o viaţă… pentru ce? Un nume, o stradă şi… restul detaliilor le are Ioan Es. Pop
Relaţia scriitor – critic literar nu a fost niciodată una uşoară. Ba, mai mult decât atât, Dumitru Crudu consideră că: „Cei doi sunt legați printr-un raport de putere și asta și pune capac prieteniei lor.”
Sergiu Crăciun se lasă cucerit de studiul „culturii, civilizaţiei şi literaturii unui alt spaţiu decât cel românesc” ceea ce „constituie, din punct de vedere cultural, o adevărată dezvoltare a nivelului de cultură atât beletristic, cât mai ales de ordin lingvistic.”
Cum să porţi sentimentele pe dinafară ne învaţă Ion Barbu.
Vineri 19.02.2016
Dezvoltarea capacităţii de a face diferenţă între informaţiile bune şi cele care nu sunt tocmai corecte se face prin studiu. Nicolae Manolescu avertizează asupra faptul lui că „în condițiile internetului, bolile spiritului circulă la fel de greu de stopat cum circulă bolile trupului în condițiile globalizării.”
„Mai târziu devenea prea târziu”, spunea odată Octavian Paler. Camelia Radulian detaliază o astfel de situaţie.
Punguța cu 2 bani şi cardul milionarului
Cine n-are un cocoş isteţ pe lângă el, să-şi cumpere! De ce? ne spune Horia Gârbea.
E greu să se mai poată vedea „bestia care a fost, cândva” în bătrânelul „inofensiv, cu fața trasă, smochinită, cu cearcăne grele sub ochii înroșiți, care se mișcă greu, aplecat, adesea sprijinit de câte cineva, un moșneguț pirpiriu, căruia îi joacă proteza în gură, când vorbește”? Adrian G. Romila nu lasă răul făcut sa plece în uitare.
„La mulți ani!”, domnule Daniel Cristea-Enache!
19 februarie, o zi care de-a lungul anilor a dat culturii mulţi oameni de valoare: Miron Costin (1633), Constantin Brâncuşi (1876), Mircea Vulcănescu (1904), Marin Sorescu (1936) este și ziua de naștere a lui Daniel Cristea-Enache (1974) – directorul revistei Literatura de azi.
Sâmbătă 20.02.2016
Pământul ascunde poveşti nespuse, fiecare bulgăre de pământ a cunoscut dureri şi agonii păstrate doar în poveşti şi în legende. Valeriu Cristea a pus pe hârtie câteva din aceste poveşti.
O dorită întrupare a esteticului: frumosul social
„Ființa se definește prin sociabilitate, prin nevoia de a ieși din sine, prin dorința de a comunica sau a se dărui celuilalt.” Un material semnat de Constantin Cucoş şi care ar trebui studiat.
Discurs teatral într-o cochilie invizibilă
Teatrul zilelor noastre nu mai înseamnă doar actori care „joacă teatru”. Reuşita unei piese este cu atât mai mare cu cât actorii joacă mai cinstit, „cu cărţile pe faţă, fără să pună spectatorul în ingrata situație de a căuta acolo unde nu e nimic, doar pentru că dă bine.”
Unde poate excela mai bine imaginaţia dacă nu în scrieri, filme artistice sau benzi desenate, adică în artă, în genere? A acuza de „prea multă imaginaţie” arta este ca şi cum ai face un compliment acesteia. Lia Faur aduce argumente în acest sens.
Nora Iuga ştie să admire farmecul unei clipe, chiar şi după ce aceasta a trecut. Odilia Roşianu este acolo să i le amintească.
Duminică 21.02.2016
Eminescu nu a fost doar genialul poet; el a fost şi un om implicat activ în tot ce ţinea de ţara pe care o iubea şi de a cărei soartă era extrem de preocupat. Aspecte mai puţin cunoscute sunt aduse la „suprafaţă” de Daniel Cristea-Enache.
De admirat credinţa lui Camil Petrescu în iubire şi modul cum a aşternut-o pe hârtie.
Muzica în viziunea lui… Brâncuși
Iubea muzica, „căznea” şi vioara, iar suflul artistic nu a putut să stea prea mult în el, a ieşit la suprafaţă prin arta creată. Un omagiu adus de Gabriela Pop marelui Brâncuşi.
Siguranţa pe şosele se împarte, din ce în ce mai mult, între şofer şi … sistemul instalat pe vehicul. Detalii surprinzătoare aduce Dan Romaşcanu.
Reţete-surpriză, cu arome îmbietoare, numai bune de savurat alături de o lectură incitantă.
Prea ocupaţi în timpul săptămânii? Nicio problemă, Maria Morariu adună şi prezintă principalele repere culturale ale săptămânii care tocmai a trecut.
Imagine via Pinterest
