Maria Morariu 
Luni 01.02.2016
Fratele meu geamăn, scriitorul
„Mircea Cărtărescu a avut în vedere un antiroman nesupus regulilor aşa zicând clasice, un soi de jurnal indirect, ca acela teoretizat de Mircea Eliade în anii 1930” este părerea lui Nicolae Manolescu în legătură cu romanul Solenoid.
Cartea fără redactor nu e carte
„Eminenţa cenuşie” sau omul din spatele lipsei de greşeli într-o carte, portretizat de Ana Barton.
How to make your novel into a movie
Succesul unei cărţi nu este niciodată total garantat, aşa cum nici ecranizarea unei cărţi bine primite de public nu asigură succesul filmului. Despre „loteria” acestor câştiguri discută Claudia Moscovici.
Littérature et piété chez les francophones réformés
Studiul unor cărţi mai vechi, în limba franceză, trebuie să ţină cont, inclusiv, de evoluţia rolului bisericii şi credinţei în influenţarea culturii. Aceste aspecte îl preocupă pe Eduard Florin Tudor.
Oameni pe lângă care am trecut – 18
Muzica a fascinat şi fascinează, indiferent de momentul în timp sau de vârstă. Dinu Lazăr se lasă şi el cucerit şi surprinde frumosul aşa cum numai el ştie să o facă.
„prezenţă de spirit, curiozitate, curaj, şi au talentul de a se adapta cu uşurinţă oricăror situaţii…” sau altfel spus, caracteristicile Zodiei Maimuţei, văzute de Carmen Firan.
Marţi 02.02.2016
,,Coşmarul vieţii mele era să nu mai pot scrie…”
Ioana Revnic de vorbă cu un om care decide să pună pe hârtie „amintirile care s-au copt suficient”, dar asta şi pentru că altfel viaţa i-ar fi devenit un coşmar.
Mitul polinezian și Eva tahitiană (I)
Fiorul artei nu îţi va da pace, chiar dacă tu consideri că ai o viaţă, deja, împlinită. Asta s-a întâmplat şi cu pictorul care a intrat în atenţia Simonei Preda.
Chiar și Lászlo Tökés face greva foamei
Dovada unui bun politician? Cine ţine greva foamei cu o zi mai mult decât predecesorul grevist. Martor – Domniţa Ştefănescu.
Un dialog între Muzică şi Cuvinte, având-o drept amfitrion pe Andreea Nanu.
Când un roman devine prea mult strict despre experiența autorului, scăpând din vedere percepţia cititorului, este o dovadă de amatorism, iar Alex Ştefănescu nu admite aşa ceva.
Miercuri 03.02.2016
„Pentru-a crucii biruinţă se mişcară râuri-râuri”
„o imensă paradă militară, întinsă până acolo unde privirea nu mai poate străbate…” surprinsă în mişcare şi în versuri de Eminescu şi analizată de Alex Ştefănescu.
„Nu contează cît de slab scrie acum autorul: se va găsi întotdeauna un comentator care să-i justifice deriva.”, dar pentru a consemna „deriva” există critici precum Daniel Cristea-Enache.
„Dumnezeu doreşte să cunoşti multe persoane nepotrivite, înainte de a o cunoaşte pe cea potrivită, pentru ca atunci când o întâlneşti să ştii să fii recunoscător.” Personajele lui Stelian Ţurlea au întotdeauna cele mai potrivite cuvinte pentru situaţiile care apar într-o viaţă de om.
„Moartea” poate căpăta mai multe forme, iar un om trece prin multe dintre aceste forme. Analiza şi urmărirea unui destin o face Irina Dincă.
Nu doar oamenii trişează, ci şi viaţa. Asta descoperă detectivii lui George Arion.
Joi 04.02.2016
„Scriu greu, cuvintele sînt un efort fizic.”, dar pentru Emil Brumaru este doar o etapă.
Ioan Es. Pop resimte anotimpul iernii ca pe o „fericire provizorie… din noiembrie până în martie”.
Un plan pe termen lung: „Te speli pe dinţi. Faci un duş. Te bărbiereşti. Te îndrăgosteşti. Faci 5 copii. Îţi plăteşti ratele la bănci.”? Sorin Delaskela analizează totul pe hârtie.
Nu puţini sunt autorii care consideră actul creaţiei ca pe cel mai „consumator” moment al zilei, anului…, vieţii. Dumitru Crudu observă forţa unei astfel de creaţii şi a autorului ei.
Exilul impus sau autoimpus, dă naştere unor sentimente de „ apăsare sufletească”, trăiri ce intră în atenţia lui Sergiu Crăciun.
Vineri 05.02.2016
Nicolae Manolescu consideră că nu a primit tot adevărul, iar în calitate de apărător al drepturilor omului, consideră că merită să cunoască, mai ales, aspectele care îl vizează direct.
Scrisorile mute sunt pline de durere, dar ele nu vor să atingă sau să deranjeze. Citeşte Camelia Radulian.
O uniformă militară defineşte omul? Ce sentimente poate naşte purtarea acesteia ? Întrebări şi amintiri cu Adrian G. Romila.
O nouă întâlnire cu poezia şi cu arta, propunerea de neignorat a Teodorei Stanciu.
Horia Gârbea încearcă să „spargă” codul, într-o manieră proprie, evident.
Sâmbătă 06.02.2016
În aşteptarea „Ideii”, a „Romanului”, viaţa de zi cu zi poate fi trăită şi ea cu talent. Reuşea cu succes acest lucru Valeriu Cristea.
Despre oameni mai puternici decât tristeţile şi oboseala discută Odilia Roşianu şi Nora Iuga.
Chiar dacă „vâlvătaia” momentului s-a stins, Claudiu Cîrţînă mai crede încă în dorinţa, măcar mocnindă, de adevăr şi dreptate a conştiinţei sociale.
Și dezvățarea se poate… învăța!
Pentru a învăţa binele, corectul, trebuie dezvăţat răul şi incorectul. Soluţii aduce Constantin Cucoş.
Ignorarea anumitor fapte, doar pentru că acestea întrec în duritate orice imaginaţie, ne poate condamna la a face din nou aceleaşi greşeli. Cristina Chirvasie ne „obligă” să stăm faţă în faţă cu adevărul.
O literatură care face multe parale
Secretele din spatele benzilor desenate, oamenii care fac totul posibil, din culise adunate şi prezentate de Lia Faur.
Duminică 07.02.2016
Nu doar obiectele se schimbă în timp, ci şi noţiunile. Constatări şi evocări aduce Daniel Cristea-Enache în „paralela” sa dintre prezent şi anii 80.
Cel mai bun lucru de făcut când frigul şi norii te ţin în casă, este să citeşti. Invitație la delectare, cu versurile lui Vasile Alecsandri
Zvon de primăvară aduce Gabriela Pop şi propunerea ei de a dansa pe muzica unui vals al florilor.
Cum este posibil să aducem stele mai „aproape” de noi, cum se poate să le studiem în loc de a le visa, explică Dan Romaşcanu.
Un ceai sau o cafea şi un moment de relaxare cu principalele repere culturale cuprinse în revista Literatura de azi.
Cine cunoaşte cele mai multe moduri de a prepara un cartof? Odilia Roşianu prezintă un mod delicios de a-l prepara.
Imagine via Pinterest
