Claudiu Cîrțînă - Rock FM
Te salut! Ce mai faci, generaţie Facebook? Mi se pare că ţi-a dispărut vocea. O fi de la frig.
Să lăsăm deoparte formalităţile. Suntem prieteni vechi.
Ei, cum e? Îţi mai pui întrebări? Mai găseşti răspunsuri sau totul s-a risipit cam la o lună după Colectiv? Stai liniştită, nu sunt lamentări. Între amici sunt normale discuţiile.
Ai reuşit. În momentul ăla, duminică, după incendiu, la marşul tăcerii pentru victime, apoi în marţea aia, ai arătat că ai ouăle cât lubeniţele de Dăbuleni, că răstorni munţi şi guverne, că eşti frumoasă şi rebelă, că nu te îngenunchează un sistem infect.
Acum ai glasul stins, aşa ca mine după ce-am ras o cutie de îngheţată. Poate-ţi trebuie o perioada de refacere într-un spital românesc. Lumea zice că se fac minuni acolo. Eu cred în vindecarea ta. Cred în idealurile tale. Ştiu că doar te-ai rătăcit puţin, dar că-ţi găseşti nordul, însă nu peste trei decenii, ci acum. Tot răul care se îngroaşă cu fiecare zi de nepăsare care trece e mai greu de înlăturat.
Luptă şi trăieşte azi, nu în trecut, nu în viitor. Asta e clipa ta. Ia-o, e a ta. Ia viaţa de guler şi scutur-o bine. Nu mai lăsa politicienii să-ţi care bocanci în părţile moi. Arată că îţi pasă. Vremurile ignoranţei au apus. Ai subliniat asta. Începe prin a merge la comemorările victimelor incendiului din 30 octombrie. Continuă cu respectul pentru ceilalţi. Se va întoarce spre tine înzecit. Nu întoarce capul, sau nu-l pleca, atunci când vezi ceva injust. Asumă-ţi promisiunile pe care ţi le-ai făcut ţie şi celorlalţi atunci, altfel eşti ipocrită. Sunt primii paşi prin care arăţi că eşti o forţă, că eşti empatică. Colectiv e simbolul tău trist, aşa că respectă-l. Ţi-a răscolit viaţa şi, pentru o clipă, ai uitat de pozele cu pisicuţe de pe perete. Ai ieşit în stradă. Fă-o de fiecare dată când cineva te-a nedreptăţit. Ai dezlegare la proteste, aşa, ca dezlegarea la sex după postul Paştelui.
Hai, te pup!
Dormeai? Scuză-mă!
