Maria Morariu
Luni 11.01.2016
Despre cei care au „noroc porcesc”, cei cărora destinul îşi „arată faţa salvatoare ori de câte ori au un necaz sau intră în vreun bucluc”, vorbeşte Carmen Firan într-un nou capitol din Horoscopul Emigrantului.
Când arta se intersectează cu matematica
Nu este prima oară când cele două „arte” sunt aduse împreună într-un eseu, dar Claudia Moscovici reuşeşte să facă o legătură mai mult decât interesantă şi foarte bine argumentată.
Oameni pe lângă care am trecut – 15
„Rebelul” nostru cu mai multe cauze, în viziunea artistului Dinu Lazăr.
La passion, une histoire culturelle
Romantismul a folosit pasiunea, sub multiplele ei forme, pentru a crea opere ce dăinuiesc în timp, dar Eduard Florin Tudor analizează aspectele sub care aceasta a inspirat.
„te-ai ascuns după faţa ta”… și hainele spun restul poveştilor. Le aduce în atenţie Ion Barbu.
Marţi 12.01.2016
Ce ascunde o tăcere? Dar o figură frumoasă şi interesantă? Simona Preda descoperă ce înseamnă să ne punem întrebările prea târziu…
Dacă pentru a obţine o oglindă trebuie aplicat un „strat fin de argint topit pe o suprafaţă plană de sticlă”, pentru a obţine oglindirea într-un suflet este obligatoriu ca „peste pânza diafană a sufletului trebuie să aplic un strat de admiraţie”. „Reţeta” Andreei Nanu.
Partidul Comunist – o stafie care bântuie România
Despre cum se mişcă politicul mai bine în campanie şi cum cresc, dintr-o dată, promisiunile „ de viaţă nouă şi mai bună” scrie Domniţa Ştefănescu.
Chiar dacă este povestită, nu este o simplă „poveste”. Are o bază frumoasă şi reală. Despre soacre şi oameni, cu Tatiana Ţîbuleac.
Alex Ştefănescu ne îmbie să lăsăm puţin ritmul alert şi să ne delectăm cu u roman care „nu are parfum de viață, ci parfum de cultură”.
Miercuri 13.01.2016
„Ei fac din noapte ziuă, ş-al zilei ochi închid”
Atunci când vine vorba de „vălurirea mării”, Eminescu, acest „artist al fluidității și luminii”, se întrece în metafore, multe sesizate de Alex Ştefănescu.
… sau despre cum laşi câte o bucăţică din tine în fiecare amintire şi întâmplare, majoră sau minoră, din viaţa ta. „Bucăţele” adunate de Sorin Delaskela.
„Cînd un munte arde toată lumea ştie. Dar cînd inima arde cine ştie?”. O întrebare – pretext pentru Irina Dincă să scrie o recenzie a romanului „Inimă arsă şi alte romanţe”, a lui Jean-Marie Gustave Le Clézio.
Fiecare trăire are momentul ei. Dacă încerci să retrăieşti acelaşi lucru după câţiva ani, vei descoperi că nu mai eşti acelaşi. Amintiri şi reîntâlniri, cu Stelian Ţurlea.
Ce nu face un detectiv pentru găsirea unui criminal?! Personajul lui George Arion are soluţiile la îndemână pentru că ştie exact unde să caute.
Joi 14.01.2016
Sunt oameni care preferă să treacă prin viaţă cu „o ceaţă” trasă peste ochi şi sunt oameni, precum Nora Iuga, cea care trăieşte după motto-ul: „prietene, pe lumea asta sunt mult mai multe decât încap în gândirea ta”
Ce faci când ce din jur te „proclamă” ceea ce nu eşti? Putem învăţa cum se poate oferi un refuz, cu eleganţă şi argumentat, de la Mihaela Miroiu.
Jurnalul de la Dolhasca – 1974
„Praf de fluture”, gânduri, miresme, lumină şi miros de pământ. Toate în mintea şi jurnalul lui Emil Brumaru.
Poduri între prezent și viitor
„De la dezamăgire la revoltă nu e decât un pas. Şi Nicolae Spătaru l-a făcut”, urmărit fiind de Dumitru Crudu.
Un Dar de la Ion Barbu; Leonard Cohen şi cum trebuie purtată Liniştea acestuia.
Iarna bărbaţilor între fantastic şi verosimil
Invitaţie într-un „univers de mit şi simbol, un spaţiu al misterului”, făcută de Sergiu Crăciun, prin intermediul scrierilor lui Ştefan Bănulescu.
Vineri 15.01.2016
Daniel Cristea-Enache atrage atenţia asupra „pericolului” legat de înţelegerea greşită a conceptelor de „mininalism în poezie” şi „mizerabilismul din proză”, iar cel mai bun argument nu poate fi decât un autor care le aplică cu succes, Gheorghe Grigurcu.
Nicolae Manolescu îşi face, în sfârşit, timp să descopere cum i-au „văzut” alţii viaţa, cum au notat-o şi numerotat-o.
Unii oameni ajung în viaţa noastră pentru a ne deschide o nouă cale. Astfel s-a întâmplat şi cu Adrian G. Romila şi Victor Purice.
În versurile Cameliei Radulian ninge cu amintiri de vară caldă şi migdali înfloriţi.
Eminescu altfel, aşa cum numai Alex Ştefănescu îl poate re-interpreta, este oferit cu bucurie de Teodora Stanciu.
Sâmbătă 16.01.2016
Omul și haina. Haina și arta. Arta și omul
„Ne naștem cu o primă piele (…), dar ne construim o a doua piele prin veșmintele pe care le îmbrăcăm”; o concluzie de la care pleacă analiza Cristinei Chirvasie.
Uniforma şcolară, între romantismul unui „reper rememorativ” şi „şablonul vestimentar”. O istorie a acesteia adusă de Constantin Cucoş.
Când întâlneşti oameni care înnobilează prin arta lor nu poţi decât să admiri şi să… mulţumeşti, ceea ce face şi Claudiu Cîrţînă.
Despre o carte mult aşteptată, o carte care nu l-a dezamăgit pe Adrian G. Romila, cel care concluzionează: „o carte mare, la propriu și la figurat.”
Lupii mărilor în căutarea fericirii
Când era copil, a fost fascinat de poveştile cu bărbaţi neînfricaţi, iar acum, adult, scrie despre acele poveşti şi vise. Lia Faur şi poveştile cu piraţi ale lui Adrian G. Romila.
Faţa nevăzută a… bunătăţii, dezvăluită în artă şi prezentată de Laurenţiu Midvichi.
Duminică 17.01.2016
Nu poate fi ignorat, iar Daniel Cristea-Enache chiar nu o face, contextul geo-politic prezent la momentul scrierilor şi felul cum acesta îşi pune amprenta pe opere şi autori.
„…autobiografia mea literară cu cea personală se confundă inextricabil”, recunoştea Hortensia Papadat-Bengescu. Frânturi din viaţa autoarei găsim şi în rubrica Literatura.
Descoperim Cultura Naţională, inclusiv, prin intermediul pieselor clasice româneşti propuse de Gabriela Pop.
Evoluţia filmelor science-fiction în cea de-a şaptea artă urmărită de Dan Romaşcanu.
Cum a început anul acesta în Literatura de azi: repere, bilanţuri şi „rezoluţii”.
Prăjitură sau aperitiv? Orice ar fi, propunerea Odiliei Roşianu este delicioasă.
Imagine via Pinterest
