Ca iarba

Vino, cât vreme
de vremi vom avea,
iubire sărată, de sânge și humă.
Prin ploaia de zahăr,
prin ploaia nebună,
logodnicii toți
din căuș ne vor bea.

Vino în toate
și-atunci vom pleca
și părul, migdali înfloriți ne va cerne.
Beție de cai pe o vale de perne
Din sângele crud
doi lăstuni ne-or zbura.

De fi-va să fim
doar o noapte în pârg,
cu dungi albăstrii, cercănați de tăcere,
inelul tău stâng va fi câmpul cu miere,
biserica mea va fi roua din târg.

Și-adânc scrijelind cu ninsori în amurg,
când plopii vor smulge
din noi două cruci,
vom pune pământul pe umeri de cuci,
foșni-vom ca iarba:
mă duc și te duci…

Imagine cover de pe veryviral.com