Andra Tischer
Luni 05. 09. 2016
Un poem semnat de Ion Țoanță reface artistic o aventură cinegetică cu subtile note simbolice și autobiografice.
Scoala și spitalul. O frică și-o groază.
Pentru Ana Barton, lucrurile se mișcă în educație, odată cu noul ordin al ministrului în care se precizează faptul că elevii își pot evalua profesorii. Pro sau contra?
Fashion photography este o formă de artă care emană senzualitate și eleganță, iar Jeanloup Sieff este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai acesteia, în viziunea Claudiei Moscovici.
Pentru Carmen Firan, semnatara rubricii MELTING POT, o excursie în jungla Amazonului ecuadorian reprezintă o sursă de inspirație excepțională. O povestire cu sare și piper, într-un stil dinamic și plin de culoare.
Urmuz, un caz literar elucidat
Un articol semnat de criticul Nicolae Manolescu care discută posteritatea unui important scriitor român reprezentativ pentru mișcarea avangardistă, pe marginea cărții lui Constantin Cubleşan, ”Urmuz în conştiinţa criticii”.
Eduard Florin Tudor despre volumul lui Claude-Gilbert Dubois, ”Mythologies de l’Occident”, un articol-cronică în limba în care a fost scrisă cartea despre felul în care Europa și-a construit propriul panteon.
Oameni pe lângă care am trecut – 43
O fotografie cât o mie de cuvinte și o viață de om, oferite de Dinu Lazăr.
Marți, 06. 09. 2016
O nouă rubrică – ”Lectio incerta”- semnată de Christian Crăciun aduce în fața cititorilor un roman de dragoste care poartă un titlu neobișnuit: ”Părăsește-mă!”.
Un fragment dintr-un jurnal de călătorie în care arhanghelul Mihail ne conduce în ”Timpul splendorii”, un roman contemporan captivant, semnat de Andreea Nanu.
La rubrica semnată de Tatiana Țîbuleac, ”Creta din buzunar”, citim o poveste despre dragoste și moarte cu final surprinzător.
La 31 de ani, Tudor Crețu captează atenția criticilor literari, iar Alex Ștefănescu îi dedică o cronică în revista România literară.
Miercuri, 07.09.2016
O nouă rubrică semnată de Daniel Cristea-Enache și dedicată poetului ”care vorbea cu îngerii”: Nichita Stănescu, ce cuprinde fragmente critice din volumul ”Lyrica magna”, apărută la Ed. Curtea Veche, 2010.
Criticul Alex Ștefănescu ne reține atenția cu o poezie eminesciană de mare profunzime, într-o atmosferă de vibrație romantică prin excelență, la rubrica ”Un vers de Eminescu”.
O poveste despre execuția cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, savant orchestrată de George Arion ca un amestec de realitate și ficțiune turnat într-o acțiune alertă, pigmentată cu note de mister.
Un ”portret în versuri”, așa cum se intitulează și rubrica Ioanei Belu, despre un demon care aduce dragostea la amiază, simbolic timp al relaxării și al meditației, propice îndrăgostirii…
Basmul are o structură convențională, începând de la formulele în rama cărora se dezvoltă acțiunea. Despre varietatea lor în funcție de tipologia textului aflăm dintr-un fragment critic inclus în ”Stereotipia basmului”, carte semnată de Nicolae Roșianu.
Irina Dincă deslușește sensurile de profunzime ale volumului scriitoarei americane Carson McCullers, sugestiv intitulat ”Balada tristei cafenele”, o scriere despre viață și ceea ce îi dă sens, Iubirea.
Un fragment din romanul cu același nume, în care Stelian Țurlea povestește cu mult aplomb cum ”Vor să pună mâna pe Oklahoma mea”…
Joi, 08.09.2016
Mihaela Miroiu ne descrie, în rubrica intitulată ”Cu mintea mea de femeie”, o experiență traumatizantă din viața studențească a perioadei comuniste, într-o narațiune dinamică și plină de suspans.
Printre ”Secretele de hobbit” ale poetului Emil Brumaru se numără astăzi un poem despre copilărie și sensul actului de a scrie.
Creația lui Leonard Oprea e cu totul atipică, întrucât părăsește acele locuri comune ale literaturii artistice și capătă reflexii autoreferențiale, completându-și sfera de semnificații cu detalii tematice semnificative.
Un text în care Dumitru Crudu își exprimă tranșant dorința legitimă de a-și recupera trecutul, solicitând un act de majoră importanță nu numai pentru sine, ci și pentru o anumită epocă istorică.
Rubrica Dianei Farca, sugestiv intitulată ”Brainstorming”, ne provoacă la o regândire a prețului iubirii, cântărit de data aceasta de către instituțiile statului.
Vineri, 09.09.2016
Toate regimurile politice au un sfârșit
Este convingerea criticului Nicolae Manolescu, care îi răspunde lui Daniel Cristea-Enache la întrebări în legătură cu modul în care literatura este legată de prefacerile istorice și sociale care marchează anumite perioade, e.g. realismul socialist.
2.(Duminică dimineaţa. Chiara este ocupată în bucătărie…)
Gabriel Chifu continuă seria întâmplărilor din paginile romanului „Povestirile lui Cesar Leofu”, publicat în anul 2002 la Editura Cartea Românească, cu un episod despre dragoste, petrecută în cadrul ei domestic.
În ”Oglinzile” Cameliei Radulian reapare tanti Tania, un personaj feminin din anii copilăriei, care impresionează prin soarta tristă împotriva căreia nu poate lupta. Un text cu o țesătură stilistică impresionantă și o tonalitate gravă, datorită aspectelor sumbre ale existenței umane supusă trecerii ireversibile a timpului.
Din Paradisul de la capătul lumii
Adrian G. Romila pornește pe urmele lui Ioan T. Morar, într-o ”fascinantă călătorie în cealaltă parte a lumii”, descoperind în ”Cartea de la capătul lumii” o istorie fascinantă a unor oameni și a unor locuri pitorești.
O rubrică de Teodora Stanciu, care face auzite vocile culturii prin evenimente importante, cum este și Festivalul Internațional al Televiziunilor și Producătorilor independenți SIMFEST, din care ne propune un interviu cu principalii organizatori.
Pentru mulți dintre noi, carnea este o atracție fatală, iar Geena Scarpete susține că acest obicei alimentar este cel puțin inadecvat dorinței noastre de a trăi într-un univers sensibil, în care tot ceea ce are viață trebuie să fie protejat.
Sâmbătă, 10.09.2016
Impresii despre război, așa cum se reflectă el la nivelul intuiției. O rubrică în care ne reîntâlnim cu Valeriu Cristea și cu una din operele sale de referință: ”După-amiaza de sîmbătă”, la aproape 30 de ani de la apariția cărții.
Investiția în educație – o șansă mereu amânată
Ce se întâmplă cu educația în ziua de astăzi, care sunt șansele reale de a îndrepta lucrurile? Citim în articolul semnat de Constantin Cucoș.
Aurelia Marin pune ”Impozit pe real” în rubrica sa, prin întâmplări cu efect revelator la nivelul conștiinței personajului-narator, care observă zilnic lumea și oamenii care îi traversează existența.
La ”Timpul Pătrat”, rubrica semnată de Cristina Chirvasie, intrăm în lumea lui Brâncuși pe urmele lui Jean Negulesco, cel care este considerat a fi un ”colosal” ambasador al artei românești pe meleaguri străine.
Adevărul din spatele imaginației
O lectură oferită de Petre Tănăsoaica, un text despre pictură și pictori înzestrați, despre menirea artistului plastic și despre impresii de la o expoziție organizată la Elite Art Gallery din Bucureşti.
Duminică, 11.09.2016
Daniel Cristea-Enache surprinde, în câteva tușe de o fină ironie, o anumită atitudine în psihologia românului, pe care o numește, inspirat, „politica instinctului naţional”. Raportată la evenimente istorice importante, ea sintetizează acel modus vivendi social al poporului nostru în câteva cuvinte-cheie: conformism, exhibiționism, orgoliul individual, parvenitism.
Și multe dureri-s, puține plăceri
La rubrica ”Literatura”, Odilia Roșianu a ales un colaj de versuri eminesciene care aduc în prim-plan atât motive clasice ale literaturii – fugit irreparabile tempus, fortuna labilis, cât și o temă fundamentală a romantismului: tragica soartă a omului de geniu, marcată de sentimentul solitudinii și al dezamăgirii față de societatea în care trăiește.
Gabriela Pop ne propune o piesă de excepție din opera lui Franz Liszt, sugestiv intitulată ”Dansul morții”, care transmite un puternic sentiment al destinului implacabil care guvernează existența umană.
Star Trek – Dincolo de legendă
Dan Romașcanu ne poartă prin istoria serialelor Star Trek, reliefând cu un deosebit simț al detaliilor construcția personajelor, dinamica acțiunii, dar și răsunetul pe care aceste filme l-au avut în rândul consumatorilor de filme SF.
Povestea familiei lui Valerică Stănescu e relatată fragmentar de către Daniel Samuel Petrilă, care ne îndeamnă să citim întreg romanul despre deportările rromilor în Transnistria, prinse în rama unui ”jurnal târziu”, pentru a afla amănunte despre cei care au supraviețuit Holocaustului.
La rubrica ”Literatura de azi 7/7”, Andra Tischer realizează un sinopsis al rubricilor apărute în primele zile ale lui septembrie 2016, îndemnându-vă la o relectură ”de plăcere”, întru descoperirea unor sensuri proaspete ale acestor scrieri.
(sursa foto: pinterest.com)
