Dan Romașcanu‘Space: the final frontier. These are the voyages of the starship Enterprise. Its five-year mission: to explore strange new worlds, to seek out new life and new civilizations, to boldly go where no man has gone before.’
(sursa imaginii http://usscontinuum.com/quizzes/tos/james-t-kirk)
Cu aceste cuvinte declamate de actorul William Shtatner care juca rolul lui James T. Kirk, căpitanul primei nave spaţiale Enterprise, începea fiecare din episoadele primului serial ‘Star Trek’, ciclul care astăzi este cunoscut sub numele de ‘the original series’.
Lansat în 1966 de compania americană de televiziune NBC, creat şi produs de Gene Rodenberry (1921 – 1991), serialul conceput ca un Western inter-stelar s-a bucurat la început de un succes limitat, mai ales în rândurile tineretului pasionat de science-fiction şi al telespectatorilor care lucrau în inginerie sau alte profesiuni tehnice şi ştiinţifice. Succesul şi dezvoltarea în direcţii multiple, unele dintre ele mai puţin aşteptate (morale, politice, ecologice) avea să vină ceva mai târziu.
(sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/Jean-Luc_Picard)
În 1987, o Nouă Generaţie avea să apară pe micile ecrane şi un nou căpitan pe nume Jean-Luc Picard interpretat de actorul shakespearian Patrick Stewart se aşeza în fotoliul de comandă al navei Federaţiei. Motto-ul serialului evolua în felul următor:
‘Space: the final frontier. These are the voyages of the starship Enterprise. Its continuing mission: to explore strange new worlds, to seek out new life and new civilizations, to boldly go where no one has gone before.’
Schimbarea pare a fi minoră. Misiunea limitată în timp pentru cinci ani devenise ‘continuing’. Această schimbare reflectă însă transformări mult mai profunde decât faptul că producătorii sesizaseră potenţialul comercial şi se deciseseră să nu limiteze numărul de sezoane. Barierele temporale înseşi în multe dintre episoade sunt aruncate în aer, timpul devine una dintre dimensiunile în care se petrece acţiunea, putem chiar filozofa că teoria relativităţii devine o parte din unversul ‘Trek’.
‘Star Trek: The Next Generation’ sau TNG a devenit un ‘hit’ al televiziunii anilor 70 şi a fost cel mai popular episod din istoria producţiilor ‘Star Trek’, care mai include încă cinci alte seriale (cu echipaje diferite) şi 13 filme de ficţiune. Cel mai recent, ‘Star Trek Beyond’ a fost lansat pe ecrane în această vara, cu ocazia celei de 50-a aniversări a lansării serialului original.
(sursa imaginii http://memory-beta.wikia.com/wiki/James_T._Kirk_(alternate_reality))
În fotoliul căpitanului este acum aşezat actorul Chris Pine, însă rolul este din nou al căpitanului James T. Kirk, ale cărui formaţie şi tinereţe sunt subiectele celor mai recente trei filme din seria pentru marele ecran. Gene Rodenderry a părăsit acest univers în 1991, şi locul sau a fost luat de J.J. Abrams – producător şi regizor care continuă şi dezvoltă pe propriile sale căi explorarea lumilor necunoscute în filme de televiziune şi pe marele ecran, în genurile ştiinţific, fantastic şi combinaţiile dintre ele. Faptul că Abrams apare ca producător (şi uneori regizor) al seriilor ‘Star Trek’ şi ‘Star Wars’ (începută în 1977 de George Lukas) este semnificativ, căci şi criticii şi fanii au observat procesul de apropiere stilistică şi tematică a celor două serii, care erau clar diferenţiate la origine. Dacă descompunem terminologia duală ‘științifico-fantastică’, ‘Star Trek’ aparţinea la origine în mare măsură elementului ştiinţific şi datorită numărului mare de referinţe tehnice dar şi a unei viziuni optimiste asupra istoriei şi evoluţiei umanităţii şi a capacităţii acesteia de a depăşi obstacolele cu armele ştiinţei. Logica lui ‘Star Wars’ se află dimpotrivă, mai mult în spaţiul fantasticului şi chiar al basmului interstelar. Diferenţele nu au împiedicat ambele serii să-şi creeze fiecare mitologia precum şi mase numeroase de adepţi care nu numai că urmăresc şi comentează cu pasiune fiecare element nou care se adaugă universurilor respective, dar uneori abordează în viaţă de zi cu zi atitudini împrumutate din ficţiune.
(sursa imaginii http://www.imdb.com/title/tt2660888/)
Cum este ‘Star Trek Beyond’? Este nevoie de timp pentru a construi o mitologie. Seria originală şi cele care cu urmat cu alte modele de rachete şi alte generaţiile de comandanţi şi echipaje, unele dintre ele memorabile, altele mai uşor de uitat, au rulat timp de decenii şi au câştigat şi format o baza largă de admiratori. Cea mai recentă generaţie de pe marele ecran a debutat în 2009 şi sunt acum la a treia lor aventură. Cea mai mare realizare a lui „Star Trek Beyond” ar putea fi faptul că echipajul este acum mult mai coerent, personajele au câştigat încet inimile şi minţile fanilor şi chiar dacă nu au şters amintirea membrilor echipajului vechi (misiune imposibilă!) au devenit cel puţin compatibile cu ei şi au acum o viaţă proprie.
(sursa imaginii https://www.fxguide.com/featured/star-trek-beyond-inside-the-vfx-of-the-enterprise/)
Regia acestei a treia serii este încredinţată taiwanezului Justin Lin faimos din câteva filme „Fast and Furious”. După cum se poate aştepta, există o mulţime de scene de acţiune, editare rapidă, efecte speciale, care într-o mare măsură, sunt diferite de cele din alte filme ‘Star Trek’. Aşa cum au observat mulţi critici şi telespectatori, ‘Star Trek’ şi ‘Star Wars’ începe să se îndepărteze de lumile din care vine fiecare şi să se aproprie de marile filme de acţiune ale secolului 21 de la Hollywood. Îmi place această tendinţa? Nu prea, dar nu pot să nu admir partea vizuală. Oraşele viitorului (filmate în parte în Dubai, plus grafică digitală) vor fi fantastice dacă vor arată că în acest film, ele nu mai aparţin unor lumi ortogonale, nu există nici un unghi drept, dar un număr de dimensiuni care depăşesc cu mult cifra general acceptată de trei. Este un pariu lejer de făcut că unele premii Oscar pentru categoriile tehnice vor fi atribuite acestui film.
(sursa imaginii https://www.fxguide.com/featured/star-trek-beyond-inside-the-vfx-of-the-enterprise/)
(Am avut unele probleme cu proiecţia 3D, mai ales în scenele mai puţin iluminate. Nu pot să comentez dacă acest lucru a fost din cauza filmului sau a condiţiilor în sala în care l-am văzut).
Cum rămâne cu povestea? Dezvoltarea de caractere? Personaje secundare bune sau chiar rele, după care să ne pară rău când sunt înfrânte în bătaia finală (care are loc cu pumnii, în bună tradiţie Hollywood)? Nimic din acestea nu se întâmplă în cantităţi prea mari în acest film, domină clişeele, pot doar spune că filmul se bucură de jocul acceptabil al unor actori precum Chris Pine, Zachary Quinto, Zoe Saldana. Conexiunea dintre noile frontiere explorate de J.J. Abrams şi lumea bună şi veche imaginată de Gene Roddenberry este destul de lejeră. Există unele elemente de ‘retro-tehnologie’ deoarece eroii folosesc un model mai vechi de nava spaţială a Federaţiei pentru a fugi de pe planeta unde Enterprise se zdrobise şi devenise neutilizabil. Şi mai există desigur amintirile noului Spock despre tatăl sau (regretatul Leonard Nimoy), care nu apare însă decât în fotografii.
Ce va fi de aici înainte? Cei din generaţia care am văzut seria iniţială suntem deja bunici, cei care s-au entuziasmat în anii 80 de TNG sunt şi ei de mult la casele lor. Au trecut decenii multe de cinema şi sci-fi peste toţi. Diferenţa dintre generaţia mea de fani şi cea a fanilor de azi (unii sunt nepoţii noştri) este numărul aproape infinit de opţiuni la care cei mai tineri sunt expuşi. Da, există o anumită evoluţie, un plus de consistenţă, mai multă consecvenţă în personajele celui mai recent film din serie. Întrebarea este dacă acestea nu vin prea târziu.
