Luni 21.12.2015
Un îndemn valabil tot timpul, dar mai ales de sărbători. De la Péter Demény.
Seria zodiilor în care ne-am născut sau am emigrat este continuată de Carmen Firan cu cei: „furtunoşi, încărcaţi de energii explozive, asemeni acestui animal mitic care simbolizează forța indestructibilă, curaj dus până la nebunie, provocându-şi limitele şi ducând la bun sfârşit ceea ce unii nici nu îndrăznesc să înceapă.”
Viaţa ca un bal mascat. Un roman plin de oameni cu măşti, de oameni îmbrăcaţi în orgolii „strălucitoare”, toţi atent observaţi de Emilia Ciordaş.
Un autor pasionat de istorie care a realizat că istoria nu este creată doar de conducători, ci şi de popor. Asupra istoriei ţăranilor francezi se opreşte Eduard Florin Tudor.
Oameni pe lângă care am trecut – 12
O figură care se confundă cu noţiunea de „teatru” și pe care Dinu Lazăr o așază drept „cap de afiş”.
Sarah’s Key and the Holocaust in France
O poveste descoperită de Claudia Moscovici, care poate că nu respectă întru totul istoria, dar, cu ajutorul personajelor sale fictive, dezvăluie unul dintre momentele reale şi întunecate din trecutul Franţei.
Marţi 22.12.2015
Amintiri cu ierni şi cu bunici, ceea ce Andreea Nanu consideră a fi „…cu adevărat, un Dar. O mare Taină.”
Ioana Revnic practică un altfel de „colindat”. Ea „colindă” peste tot şi adună urările din diferite zone, fiecare cu farmecul ei.
Tatiana Ţîbuleac refuză să se lase pradă nostalgiilor şi vrea să intre în atmosfera sărbătorilor cu ajutorul bucuriei copiilor ei.
Când amintirile revin, intervine nostalgia. Dar când oamenii, pe care îi ştiam plecaţi definitiv, revin, ce se întâmplă? Alex Ştefănescu caută răspunsuri în romanul Se întorc morții acasă de Cornel Constantin Ciomâzgă.
Tinereţea o făcea pe Simona Preda să evite exact ceea ce mai târziu a devenit pasiunea vieţii sale – istoria.
„… ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale…”… dintr-un trandafir facem trei. Domniţa Ştefănescu consemnează „metamorfoza”.
Miercuri 23.12.2015
Un roman precum un film; Adrian G. Romila urmăreşte amintirile scrise în secvenţe „imagistice” de Matila Ghyka.
Întâlnire între două destine „într-un coteţ mizerabil şi întunecat din inima de gheaţă a Reykjavikului” la care asistă Irina Dincă.
„…tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul”
Alex Ştefănescu demonstrează că valoarea unui poem rămâne intactă chiar dacă acesta circulă „făcut cioburi”; Scrisoarea a III-a – un poem din care mulţi recunosc bucăţi, dar pe care nu ar şti unde să le aşeze într-un întreg.
Ce se întâmplă cu un cititor de jurnal? Sorin Delaskela ia în considerare posibilitatea ca cititorul să intre în rezonanţă cu „unicul lui sistem de referinţă, unicul lui interlocutor (care) este autorul jurnalului, care este şi unic personaj.”
Soarele este întotdeauna binevenit; pe lângă lumină şi căldură, el rezolvă cazuri de crimă. Dovezi găseşte şi aduce, în acest sens, detectivul lui George Arion.
Decizii în pripă, consecinţe pe viaţă sau, cel puţin, pe termen foarte lung. Semnale de alarmă trage Stelian Ţurlea.
Joi 24.12.2015
O introducere în literatura „haute culture”, în lumea textelor frumos „acoperite”, alături de Ion Barbu.
Cu gândul la anotimpul care, încă, păstrează aroma verii care a trecut, Emil Brumaru rămâne prins în nostalgia toamnei.
Un mare scriitor român necunoscut în România
Nu contează cât de târziu se întâmplă, talentul adevărat iese la iveală fie şi mult mai târziu decât ar fi trebuit. Are grijă de acest lucru Dumitru Crudu.
Sărbătoarea Crăciunului nu a fost ocazie doar de „îndestulare” culinară şi bahică. Sergiu Crăciun profită de ocazie pentru a umple sufletele cu poveşti.
Vineri 25.12.2015
Dialogul dintre Daniel Cristea-Enache şi Nicolae Manolescu continuă săptămâna aceasta pe tema sărbătorilor şi despre puterea oamenilor de a păstra, în ciuda a toate şi a tuturor, bucuria ascunsă bine într-un coltişor de inimă.
„Freamăt de dragoste, de tihnă şi de voie bună era…” Crăciunul cum şi-l aminteşte Camelia Radulian.
Douăsprezece comentarii la colind
Pornind de la baza numită „colind”, Adrian G. Romila creează un adevărat concept, creat din douăsprezece deducţii.
Piepturi goale și buzunare pline
După un sfert de veac de la Revoluţie, multă lume încă mai caută adevărul, caută răspunsuri. Daniela Apostol are un documentar despre „fenomenul” Decembrie 1989.
Daniel Cristea-Enache trece dincolo de interpretările standard ale romanului „Moromeţii” şi ale personajelor sale.
Ion Pop în dialog cu Teodora Stanciu, în zi de mare sărbătoare, despre tainele Crăciunului din copilărie.
Sâmbătă 26.12.2015
Oraşul, clădirile, străzile pline de maşini şi oameni – secvenţe din cotidianul nostru. Laurenţiu Midvichi prezintă un artist care se opreşte asupra unor secvenţe.
Prima întrebare dintr-un interviu de zile mari, între Odilia Roşianu şi o „actriţă” de mare succes a scenei poeziei.
Cristina Chirvasie găseşte în amintirea Leopoldinei Bălănuţă o lume plină de „ impresii, de senzații, de frumusețe, de fericire, de durere” care „a vrut să capete grai…”.
Duminică 27.12.2015
„România e azi frumoasă pentru că nouă ni se pare așa și vorbim în acest fel despre ea.”- conchide fără echivoc Daniel Cristea-Enache.
Șoseaua Virtuții. Cartea copiilor (fragment)
Faptul că locuieşti „la şosea” nu îţi garantează faptul că vei avea un drum lin în viaţă. Fiecare îşi duce bagajul ce i-a fost „dat” sau pe care l-a acumulat.
Dintotdeauna cele şapte muze ale artelor au „lucrat” foarte bine împreună şi s-au inspirat una pe sau de la cealaltă. Un exemplu elocvent are Gabriela Pop.
Nu promitem că la televizor veţi avea un program reuşit , dar garantăm că textele din revista Literatura de azi sunt de neratat.
Voi ce aţi pregătit în meniul pentru „noaptea dintre ani”? Camelia Iuliana Radu dezvăluie una din reţetele ei festive.
Imagine de pe perlesaparis.com