Maria MorariuMaria Morariu
10.01.2016

Recitiri: 28.12.2015 – 3.01.2016

Luni 28.12.2015

Why we love Brancusi

Despre un om, un artist care a dus numele României în aproape toate colţurile lumii, vorbeşte Claudia Moscovici.

Anul Şarpelui

În vizorul lui Carmen Firan a ajuns, în această săptămână, „locuitorul” horosopului caracterizat prin „sânge rece în orice situaţie” şi „singuratec şi distant”.

ARS AMANDI

Arta poate fi prezentă şi prezentată sub orice formă. Talentul este important, iar dovezi aduce Ion Barbu.

Roland Barthes des biographèmes

Asupra biografiei unor persoane plecate în „marea aventură intelectuală” se opreşte Eduard Florin Tudor.

Oameni pe lângă care am trecut – 13

O masă de scris, hârtie, pix şi multă meditaţie. Un tablou complet sesizat de Dinu Lazăr.

Marţi 29.12.2015

Un portret

Câteva ore din viaţa unui om sunt suficiente Ioanei Revnic pentru ca acel om să-i lase cea mai caldă amintire , cu speranţa revederii, măcar prin versurile lui.

Roz

Dacă afară este alb sau gri, în sufletul şi mintea Tatianei Ţîbuleac este roz, un roz precum o invitaţie la visare.

Luxe, calme et volupté

Nu vom înţelege niciodată un artist doar prin studiul operelor sale. Simona Preda încearcă să pătrundă în detaliu lumea a lui Matisse.

Casa cu păuni

Se spune că îndrăgostiţii ajung să „împrumute” caracteristici fizice unul de la celălalt. Pe acelaşi principiu. Andreea Nanu descoperă că, în timp, oamenii ajung să semene şi să se potrivească perfect în locurile, zilele sau anotimpurile pe care le iubesc.

Eminescu şi securitatea

Demitizarea – ca ţel în viaţă pentru unele persoane poate da naştere unor scenarii care la un moment devin hilare. Alex Ştefănescu nu permite aşa ceva.

„Aleși pentru Infern”

După cum s-a dovedit, de nenumărate ori, după orice schimbare majoră în istoria unui popor, politica este cea care se „repliază” cel mai rapid şi este mereu în mişcare. Domniţa Ştefănescu relatează.

Miercuri 30.12.2015

„La picioare-ţi cad şi-ţi caut în ochi negri-adânci ca marea”

Iubirea şi avântul de tânăr îndrăgostit al lui Eminescu, cu toate fazele prin care trece aceasta, de la venerare a femeii „serafice” până la condiţia de femeie „crudă, făra suflet”, pentru a reveni la adorare, toate sub fina observaţie a lui Alex Ştefănescu.

Jurnal (XXXII)

„cel mai potrivit ungher şi cel mai bun unghi al contemplării propriei destrămări” sau altfel spus, ce poate deveni un jurnal pentru autorul său. Aceasta este definiţia lui Sorin Delaskela.

Un poem enigmatic (II)

Un simbol şi o teorie a evoluţiei. Irina Dincă a găsit şi crede într-un univers „compus din poeme”.

Alergia la flori

Personajul lui George Arion are alergie… la criminali şi la oamenii care aruncă gunoiul pe jos.

Orbi în tranziţie – 13

Anii trec, prietenii rămân. Ne pierdem în cotidian, dar ne regăsim în amintiri, ale noastre sau ale cunoscuţilor. Rememorări face Stelian Ţurlea.

Joi 31.12.2015

Dezastrele se plictisesc fără noi

Purtăm poezia în noi, pe noi, cu noi, iar la Ion Barbu acest lucru este mai mult decât evident.

Jurnalul de la Dolhasca (5)

Când lucrurile nu merg tocmai cum trebuie, lui Emil Brumaru nu-i rămâne decât să se bucure de lumina „sfîșietor de albă”, de bruma „de-o coapsă pe flori” sau de liniştea „de abdomen de flutur”.

Anticartea

Când o carte este „închisă” într-un autor, ea va face tot posibilul să iasă afară, chiar şi în ciuda celui care încă o „găzduieşte” în sine. Ioan Es. Pop este martorul unui astfel de fenomen.

Un deşert al destinelor

Sergiu Crăciun se află în faţa unui roman care-i dezvăluie cea mai puternică armă în faţa tuturor testelor la care ne-ar putea supune viaţa – zâmbetul.

Un scriitor basarabean care nu a putut pune geană pe geană într-o noapte de iarnă în București

… sau când „fantomele trecutului” nu te lasă să te odihneşti. Dumitru Crudu asistă la o luptă a „scheletelor din dulap”.

Vineri 01.01.2016

Naționalitate vs. cetățenie

Orice deschidere spre nou şi îmbrățișare de noi culturi atrage după sine nu doar evoluţie, ci şi unele pericole. Despre toate acestea discută Nicolae Manolescu în interviul său cu Daniel Cristea-Enache.

Hai să te uit!…

Camelia Radulian dovedeşte, încă o dată, că nu poate trăi decât intens şi că se hrăneşte cu şi din poezie.

Sâmbătă 02.01.2016

La ce bun să discutăm despre educație?

„A venit ceasul să „coborâm” pe pământ, să acționăm, nu numai să brodăm în minte principii și vise frumoase”, decizia categorică a lui Constantin Cucoş.

Acasă

În vizită la Claudiu Cîrţînă; sau mai bine zis în lumea muzicii, căci acolo este „acasă” pentru el.

Same procedure as every year…?

Chiar dacă vine după Anul Nou, „reţeta” se poate aplica pe tot parcursul anului.Cristina Chirvasie ne îndeamnă să ne însoţim cu „umorul” pe tot parcursul anului.

Îndrăgostită. Și patrioată.

O femeie, o dragoste şi o mare dezamăgire. Destăinuirile Norei Iuga în faţa Odiliei Roşianu.

Duminică 03.01.2016

Cultura care unește

Din diferenţele de interpretare culturală trebuie să învăţăm, nu să le folosim pentru a întrerupe orice dialog. Îndemnul lui Daniel Cirstea-Enache este de a refuza statutul de „mărginiţi”.

„Să mă poarte ca săgeata unde el știe, şi eu!”

La Literatura, ne încălzim prin căldura emanată de versurile lui Vasile Alecsandri.

O vedetă: Arpagic

Să scoatem versul „la purtare”. La propriu face acest lucru Ion Barbu.

Răsărit în deșert

Oricare dintre noi cred că a avut, nu doar o dată, tendinţa de asociere a muzicii cu imagini. Un „secret” despre o astfel de asociere deţine Gabriela Pop.

Recitiri: 21-27.12.2015

Păreri, interpretări şi ajun de sărbători. Cum au fost acestea prezente în revista Literatura de azi aflaţi aici.

Cu răvașe sau fără

Aţi intrat deja la dietă după Sărbători? Reţeta delicioasă a Odiliei Roşianu nu poate decât să vină în ajutor.

Foto: Maria Morariu