Maria Morariu
Luni 10.10.2016
Auguste Rodin and the physicality of emotion
Puţini artişti au reuşit să surpindă emoţia pură mai bine decât Auguste Rodin, consideră Claudia Moscovici. Admiraţia ei pentru acest precursor, poate chiar întemeietor, al artei moderne este bine argumentată.
Trei eseuri filosofice care provoacă gândirea şi care l-au incitat pe Nicolae Manolescu la o analiză a celei mai recente cărţi semnată Gabriel Liiceanu.
„Leacul” minune nu-i „o vorbă goală”. Ana Barton a aflat care este cel mai puternic „afrodiziac” şi ne împărtăşeşte experienţa ei.
Poate pare ciudat, dar relaţiile dintre generaţii se cosntruiesc şi depind inclusiv de schimbul şi schimbarea cuvintelor. Cum este posibil ne explică Carmen Firan.
Diferenţa dintre a aduna şi a te bucura, pusă în versuri de Ion Ţoanţă.
Oameni pe lângă care am trecut – 48
Priviri sculptate în simţire şi cel care le surprinde – artistul Dinu Lazăr.
Antiquité et Renaissance: le débat des orateurs
Din vremurile când a şti să vorbeşti era sinonim cu a şti să reciţi vin exemplele lui Eduard Florin Tudor.
Marţi 11.10.2016
Din nou în așteptare la porțile Consiliului Europei
Statutul de ţară care se uită „din afară spre înăuntru” pare să urmărească România, iar Domniţa Ştefănescu este martor.
Pentru Alex Ştefănescu nu este dificil să recunoască un îndrăgostit, mai ales un îndrăgostit e poezie. Îi este suficient să îl citească.
Poveşti de viaţă înşirate de Tatiana Ţîbuleac, cu ajutorul scrisului, pe un fir ce nu te lasă să uiţi nici bunele, nici relele.
Sintagma „nu cantitatea contează, ci calitatea” se poate aplica foarte inspirat în ceea ce priveşte timpul petrecut de un om pe pământ. Argumente are Christian Crăciun.
Tăcerea alege omul potrivit în rolul potrivit. Cum se întâmplă acest lucru ne povesteşte Ioana Revnic.
În pivniță, în inima pământului
Căldura din inima pământului este căutată şi prezentată de Andreea Nanu.
Miercuri 12.10.2016
Eroticul din mijlocul naturii, văzut prin versul lui Eminescu şi analiza lui Alex Ştefănescu.
A admira „inegalitatea”. Experienţa de critic literar îl ajută pe Daniel Cristea-Enache să descifreze corect opera lui Nichita.
Gorbaciov despre Ceaușescu: “impertinent, fanfaron, demagog”
Lider contra lider. Cum se analizau liderii comunişti în întâlnirile la nivel înalt a aflat Grigore Cartianu.
Oare mai cred oamenii în basme?
Avem nevoie să credem că da, iar Nicolae Roşianu a susţinut argumentat acest lucru.
Muzica din versurile Ioanei Belu ajunge la urechile noastre construind chiar şi imaginea Bărbatului şi a Femeii.
O fereastră spre necunoscut (II)
Pericolul idealizării prezentat de Ernesto Sabato şi constatat de Irina Dincă.
Personajul lui Stelian Ţurlea descoperă că nu vorbeşte aceeaşi limbă cu oamenii care ar trebui, în principiu, să îl protejeze.
Joi 13.10.2016
Durerea şi spaima face ca individualismul să dispară şi impersonalul „noi toţi” să apară. Un astfel de exemplu are Mihaela Miroiu.
Cui îi mai pasă de Holocaust – astăzi?
„Din nefericire, nu istoria se repetă – noi suntem cei care repetă istoria.” Dovezi clare în acest sens găsim la Leonard Oprea.
Psalmi înălţați de Emil Brumaru pentru… continuarea în minunata poezie.
Talentul nu ţine, întotdeauna, cont de studii. Exemplifică Diana Farca.
Riscurile „meseriei” sau cât ai de învăţat şi cât ai de regretat până aduni suficientă experienţă. Cu Dumitru Crudu.
Vineri 14.10.2016
Captivi într-un timp care nu îi lasă să vadă viitorul. Astfel îi vede Nicolae Manolescu pe mulţi dintre criticii contemporani.
7 (De când a luat picăturile aduse de ciudaţii furnizori)
Amintirile le punem „la păstrare” sau pur şi simplu le ascundem? Gabriel Chifu încearcă un răspuns.
Cânt, descântec sau „magie albă”; oricare dintre aceste cuvinte se potrivesc poeziilor Cameliei Radulian.
O detabuizare bine documentată
Dacă se poate sau nu realiza o istorie a comportamentului erotic se străduieşte să afle Adrian G. Romila din volumul „Sexualitate și societate. Istorie, religie și literatură”, semnat de antropologul Andrei Oişteanu.
Şase saşi în şase saci. Sau 666.
Dacă ştii regulilele jocului până şi cel mai periculos număr pe o carte devine un atu, demonstrează Horia Gârbea.
La ceas aniversar, o discuţie despre Ion Pillat cu cel care reprezintă „Istoria critică a literaturii române”; Nicolea Manolescu în dialog cu Teodora Stanciu.
Sâmbătă 15.10.2016
Liniştea dinaintea furtunii, momentele dinaintea unui „meci”, conţin, pentru Valeriu Cristea, o tensiune mai mare decât „încleştarea” propriu – zisă.
Plagiați, băieți, orice, numai plagiați!…
„Malpraxis” academic, o „boală” ce distruge un sistem. Constantin Cucoş şi opiniile sale legate de subiectul „plagiat”.
Un bărbat, o femeie, o poveste şi un autor care le cunoaşte pe toate: Aurelia Marin.
Zâmbete de fericire, zâmbete uşor amare, o zi plină de emoţii de toate felurile şi Cristina Chirvasie trecându-le pe toate în revistă.
Duminică 16.10.2016
Jocurile cu maşini de pe calculator transpuse în realitate şi povestite nouă, cu mult umor, de Daniel Cristea-Enache.
Lacrimile nu sunt arzătoare decât în singurătate
Speranţa se naşte chiar şi din nimic sau în cel mai adânc întuneric, iar Emil Cioran a contat pe acest lucru.
Nerrom iubitor de rromi – un titlu de onoare pentru un doctorand. Daniel Samuel Petrilă ne spune despre cine este vorba.
O toamnă atât de frumoasă nu ar fi completă fără propunerile Gabrielei Pop.
O banalitate sau un secret plin de mister? Aflăm doar din rândurile Ilincăi Bernea.
Iarna politicianului – la plecarea lui Shimon Peres
Pentru echilibru, chiar şi la „plecare”, pledează Dan Romaşcanu.
Cele mai frumoase mesaje pentru toamnă adunate în revista Literatura de azi şi „inventariate” de Andra Tischer.
Imagine via Pinterest
