CENACLU

În noapte, leii dormitau lungiți în nisip. Și mângâierea-i uneori durere. Ce-ai pățit? Un accident carbonizase trupul din trecut. Poate s-au împușcat cu rătăciri secundele de lut. Cândva priveam spre grote ca spre guri de rai Și colindam orașul cu lumina-n piept. Mă bucuram de strălucirea vieții și-n tramvai, Alunecând pe șine, înspre suflet, drept. […]

De vânt de mi-ar plăcea, De ploaie de ți-aș scrie, De-un soare de m-ar săruta, Ți-aș ierta ceva eu, ție? Să-nțelegi că-n lume totul S-ar putea plăti aici, Nu există reîncarnare Duhuri, rugăciuni sau frici. Când erou te dai la fete Repede devii un laș Ți se-nmoaie și usucă Bărbăția de o ai… Și când […]

Faptul că trăim servește drept circumstanță agravantă veșniciei; faptul că iubim o face să turbeze de-a dreptul. Este evident că nici vremelnicia noastră nu e dovedită ci îngropată. Rămâne suspect doar faptul că, într-o lume a coordonatelor fără de capăt și căpătâi, tot ce e viu are dimensiuni stricte. Tot ce se poate cuprinde cu […]

Sub pălăria scămoşată a amurgului poetul simte anii ca pe nişte versuri nescrise ca pe nişte regrete pietrificate pe malul vorbei   nisipul îl priveşte cu îngăduinţă prin ochii a mii de scoici în clepsidră cad zilele uscate ale senectuţii ca nişte dinţi de calcar îngalbeniţi de uitare sub pălarie doar liniştile au suspine

Când va fi, odată, poate ea, vei iubi-o ca pe-o întâmplare, ca pe-un strop albastru dintr-o mare, ca pe-un fir de noapte dintr-o stea. Îi vei spune c-o aștepți de-un veac să-ți arate că mai este vară și că nu mai vine nicio seară când copacii se-ntâlnesc și tac. ……….. Vei lăsa pe colțul gurii […]

A pogorât îngerul pe catedrala speranței dăltuită în piatra topită a acestei veri incendiate. Îți sărut aripile deschise între care zace fericirea răstignită. Orbit de albul clipei depline, bâjbâi prin paradis cu pașaportul meu temporar de zilier al veșniciei. Aștept supus taina întrupării în visul-tău-trup, trup de vis… *** Închidem cercul nopții. Trupurile noastre arcuri […]

Cuvântul „bucurie”. Deschid dicționarul. Citesc cu mare atenție. Bucuria este „un sentiment de mulțumire vie, de satisfacție sufletească”. Privesc din nou cuvântul. De această dată, îndelung. Din stânga, din dreapta, de sus, de jos. Cum îl văd? La fel. Indiferent din ce unghi îl privesc. Ochii mei sunt programați să înțeleagă cuvinte predefinite. Sunt ca […]

E-o dimineață ca oricare alta… și drumul spre tine, copac înfipt în tăcerea etern-a lumii mă-ndeamnă să te admir, din mers.   nu mă pot opri să te admir, doar din mers – să te salut cu privirea cu un ochi măcar să-ți caut alinarea, iar cu cealaltă ureche să te sorb din foșnetul calm […]

La început, am crezut că este vorba de o glumă. Vocea din capul meu? Ce ironie la adresa mea! Vocea din capul meu care vorbea fără sens și rost. Bazaconii, scenarii, voci ale oamenilor din trecutul meu care vorbeau în capul meu fără oprire sau… sunt tot eu? eu, vocea mea? Tot mintea mea care […]

Timpul milenar se ascunde În statuile milenare din Karnak În suta de stîlpi ridicați Pentru numeroșii copii Pe care cel de-al doilea Ramses I-a avut cu tot atâtea femei În stâncile-piramide cu vârfuri înălțate spre bolta cerească În Valea regilor și a reginelor.   Înainte ca Râ să părăsească bolta cerului Ca să străbată Nilul […]