Emanuela Bușoi

Vaporii de ceai de tei şi parfumul de carte veche în limbile iraniană hitită ori tocariană în toate limbile indoeuropene chiar amerindiene se alătură biscuiţilor uscaţi de care nimeni nu se [...]

Mereu reîncepute valurile se rostogolesc iar şi iar spre infinit  şi spre eternitate. Vântul le face să danseze aşa cum le cântă la suprafaţă numai în abis nu el e regele. Clipocitul inventarului [...]

Spune tu brăţară din piele de şarpe spune tu şarpe strecurat nu se ştie de unde în leagăn de prunc nou născut sub clarul de lună fără urmă de vânt în noaptea aceea învăluind pe cel cu prea mult [...]

Lui Emil Brumaru   Colo-n Dam, colo-n Dam, În ceţosul Amsterdam Te-am zărit ca-n vis „ma dame” Cum dansai pe macadam, Fredonând ca Piaf: padam, Padam, padam, padam! Colo-n Dam, colo-n [...]

Era zăpadă pe săturate pentru ghetele mele negre de piele pentru cele ale fratelui mai mic scârţâit nou peste neaua proaspăt căzută pentru iepurii lungiţi pe podeaua cămării încrezători în alba [...]

Nu, nu eram Anna Karenina, eram Kitty, gâtuită de emoţie şi spaimă, îndrăgostită de Anna, straniu de diabolică, atât de fermecătoare în rochia de catifea neagră, cu dantele de Veneţia adevărate [...]

Limba de viperă a Xantipei amuţită e o vreme învinsă de dogoarea verii insulare amforă oacheşă răsturnată printre măslinele verzi pitite în ierburile înalte ce niciodată nici murate nici ulei [...]

Lumina blândă de sfârşit de august nu micşorează nicicum sentimentul de iminentă despărţire de acest drum prea puţin circulat cu mărăcini şi boji ce cresc de-a valma în dreapta şi-n stânga [...]

Ce ar fi un om fără ţară: un Ahasverus rătăcitor în timp, în spaţiu, omul fără umbră, bătaia de joc a copiilor de pe uliţi, împăratul gol? Cutreieram cu tine, ţară, lunecând pe coama dealurilor [...]

Motto: Proză şi iar proză: poezia va veni mai târziu în micul camion negru, cu crizantemele şi coroanele. (Jean-Michel Maulpoix) Fără rochii extravagante şi iubiţi aproape toată curtea masculină [...]