George Vigdorovits

Uvertura de gloanțe s-a terminat. La altarul disperării se țes speranțe tricolore. S-a trecut la execuția viselor și sacrificarea mieilor. Drapelele găurite s-au peticit cu iluzii străvezii [...]

2020 este pinul blestemat al măștii codul ascunderii esenței, al triumfului angoasei asupra individului terifiat. Teroriștii sufletului colectiv aruncă bombele biologice în centrele sensibile ale [...]

Îmi trăiesc viața între limite incerte vibrând pe poduri suspendate, dulce legănare deasupra neantului, dans nupțial al existenței între buzele senzuale ale extincției. Mereu amețit de hăurile [...]

Din nou se taie capete pe scena însângerată a postistoriei. Demonii au ieșit din nisipurile Arabiei să regizeze punerea în scenă a apocalipsei bătrânei Europe. Tăișul Semilunii despică trupul [...]

Mereu călcăm în gol pe schelete de vise pe cioburi de idei pe așchii de memorie. Mereu încercăm să umplem golul necuvântului cu cuvânt nerostitului cu muzică neîntrupatului cu artă neantului cu [...]

Garsoniera mea existențială se află pe strada care nu duce nicăieri în ternul oraș al nimănui în țara de dincolo de speranțe. Garsoniera mea nu e proprietate nici măcar închiriată, domiciliul meu [...]

Înțelesul profund vine din memoria pură a izvoarelor și înțelepciunea indestructibilă a stâncilor, din măreția somptuoasă a munților falnici și din scurgerea irezistibilă a pâraielor.   Piatra [...]

Vine vremea când nu vei putea evita esentialul când nu-ți vei putea permite luxul să ți se scurgă viața printre degete să te ascunzi în spatele unei metafore reușite să ieși din criza [...]

Facem tumbe și piruete de fațadă pe coarda slăbită și instabilă a vieții. Postăm fericirea la kilogram sau la m2 pe rețelele anonimității digitale. Trăim în și pentru aparențe triumful tâmp al [...]

Ador binecuvântarea fiecărei dimineți dulce mângâiere a îngerilor treziți din somn. Fila de cec în alb trimisă din Ceruri pentru a o cheltui cu sensul minimei împliniri. Șansa efemerității de a [...]