CENACLU

Păpușa cu ochii de sticlă în casa cu suflete mute Privește aceleași decoruri ascunse în timpuri ce uită O filă desprinsă din viața ce parcă a fost plăsmuită. Nimicul rămâne în urmă, doar goluri ce vin să strămute   Durerea în palma tăcerii, doar lacrimi acum mai recită Vitrina cu vise purtate și umbre demult […]

Un volum de poezii ți-am scris. Versurile nu le-am numărat. Nici cuvintele, Nici silabele, Nici literele, Nici sentimentele, Aproape nimic nu te-a atins cu adevărat… Mai puține n-am putut să scriu. Mai multe aș putea, Ce rost ar mai avea? Rătăcită m-ai lăsat prin păduri, lacuri și poteci. Te răsari, te apui Aproape ca un […]

Am scris pe un pergament furat din marsupiul unui cangur UITARE am aruncat pergamentul în flăcări dar dragonul de foc l-a strâns cu dragoste la piept iar acesta s-a transformat într-un stol de nevăstuici zburătoare acvila întunericului le-a ucis una câte una lăsând doar o mică bucată de piele inscripţionată cu gânduri tivită cu briliante […]

A pogorât îngerul pe catedrala speranței dăltuită în piatra topită a acestei veri incendiate. Îți sărut aripile deschise între care zace fericirea răstignită. Orbit de albul clipei depline, bâjbâi prin paradis cu pașaportul meu temporar de zilier al veșniciei. Aștept supus taina întrupării în visul-tău-trup, trup de vis… *** Închidem cercul nopții. Trupurile noastre arcuri […]

M-am tolănit pe iarba cea rece și umedă de noi. m-am aruncat în brațele naturii, ca să-mi ofere tăcerea-i. Nu-mi trebuie nimic, decât a sa pulbere de aur, de răcoare, de veselie, pe câmpul înverzit și plin de viață renăscută…   mă văzui pe culmea dealului din satul meu, pierdut în cumințenia-i și pomi-mi arătau […]

Jocurile iubirii nu-și au locul Sub pământ și nici dorul de casă Iese Ovid din groapa funerară Pe malul mării se așează Și împietrește în așteptarea Unui semn al mamei Roma El i-a trimis mesaje de implorare Cerșind maicii iertare Cu Triste și Metamorfoze Columbe mesagere Înghețate în frigul depărtării Dar ipocrita augusta Roma tace Se […]

Când gândul nesfârșit te încolțește Și-atingerea e-un fulg format din vise Cu fluturi în stomac, zboruri nescrise Și sclavul unui dor ce înrobește   E clar că ești bolnav, tăcerea zise Din vis nestăvilit, ea îți vorbește Cu glasul ei mieros te zăpăcește Te-aruncă în poveștile deschise.   Ești robul ei, o clipă-n rătăcire Culorile […]