Costel Zăgan
11.11.2025
Foame de îngeri
Dacă-i joi dragă Kitty suntem în plină metaforă colectivă și nu mai avem decît o salvare Dumnezeu restul sunt versuri și trebuie tratate ca atare de pildă mie mi-e dor de nu credeam să-nvăț a [...]
04.11.2025
Cotețul politic
Nu-i departe vremea când porcii ne mâncau râzând și pe ritm de cazacioc cloșca vai o lua din loc Țară țară vrem ostași că ne-am săturat de lași și de cei cu mâna lungă care ne împing în strungă [...]
28.10.2025
Erezia o sută plus
De-o sută de ani mă nasc întruna pe Câmpia Română pe crestele Munților Carpați Marea Neagră îmi ștampilează orice nostalgie europeană cu Doina și Miorița îmi tratez orice junghi metafizic nu-mi [...]
21.10.2025
Democrația? Un pic mai tare!
Motto: ”Te-ai putea întreba dacă chiar chiar vorbim de democrație.” (Yuval Noah Harari, Nexus, 2024) Unde se adună doi sau trei în numele democrației, acolo-i și democrația!? Fals sau, mă rog, [...]
14.10.2025
Punctul de pe i
CZ: Ce-i mai nociv: prostia, ignoranța sau inteligența artificială (IA)? IA: O întrebare cu greutate! Hai să disecăm puțin! PROSTIA Prostia presupune lipsa capacității de a înțelege sau de a [...]
07.10.2025
Arestat
De dragoste de indiferență de ignoranță mă privesc deasupra oglinzii un ceas încremenit la ora 5 fără 5 pereții îmi înconjoară singurătatea întâi m-am îmbrăcat apoi m-am dezbrăcat nici în primul [...]
30.09.2025
Pericolul iernii
Vântul spulberă cuvinte zăpada parcă-i o boală crucile de pe morminte pur și simplu se răscoală Zăpada parcă-i o boală doctor este Dumnezeu doar tăcerea de pe coală se [...]
23.09.2025
Recitind
Elogiul Nebuniei dragă Erasmus o tu colegul meu de zi și de noapte îți dau iar și iar dreptate lumea e o casă de nebuni iar omul cel mai fidel reprezentant al lumii dar cum există și excepții ce [...]
16.09.2025
Artă poetică
Ia mai du-te lume-n pana mea eu tot am să mă sinucid deschizând următorul capitol al literaturii române c-o pată de sânge să văd are cineva curajul s-o traducă în limba română (din volumul [...]
09.09.2025
La pârnaie
Singur la părinți și alintat în consecință cu asupră de măsură, Dio nu spera nici pe departe să ajungă vreodată taman aici: la pârnaie! Loc de pierzanie. Ultima treaptă în drumul spre iad. [...]
