Maria Morariu 
Luni 07.03.2016
Dialogul Vântului cu Marea (IV)
Feminitatea şi iubirea prezente în viaţa Ninei Cassian, în orice momnent şi la orice vârstă, scoase în evidenţă de Carmen Firan.
„Starea” de mamă este permanentă şi prezentă în fiecare respiraţie. Ana Barton simte acest lucru din plin.
Despre „cel mai mare proces din istorie” privind crime împotriva umanităţii, Procesul de la Nürnberg, are detalii Claudia Moscovici.
Un artist stăpân, toată viaţă, pe destinul său, nu putea lăsa la alegerea sorţii nici moartea. Biografia lui Drieu la Rochelle intră în atenţia lui Eduard Florin Tudor.
Oameni pe lângă care am trecut – 23
Actori pe scenă şi în viaţă; talentul văzut prin lentilele lui Dinu Lazăr.
Evoluţia unei poete în funcţie de perioada de creaţie este analizată de Nicolae Manolescu pe baza a două volume de „Opere complete”.
Marţi 08.03.2016
Împlinirea stă în detalii mici, aşa cum este alcătuită o femeie. Tatiana Ţîbuleac dezvăluie, uşor, femeia şi câteva din aceste detalii.
Tăcerea primăverii. Despre feminitate
Andreea Nanu găseşte o eleganţă aparte în liniştea anotimpului pe care îl numeşte „vara de dinaintea verii”.
Frumuseţea e în ochii privitorului, spune o zicală, iar Simona Preda descoperă acest lucru în spatele unui zâmbet plin şi sigur.
Ioana Revnic urmăreşte cum „scriitura” devine subiect de politică naţională discutată la nivel de Prim-secretar.
„Basme” din campania electorală (3)
Precum basmele au un filon de inspiraţie folclorică –populară, aşa şi politica urmează, de cele mai multe ori, aceleaşi „strategii” dintotdeauna, uşor adaptate.
Istorie şi exotism , o combinaţie care câştigă publicul, regăsită de Alex Ştefănescu în romanul „În drum spre sud” al lui Adrian G. Romila.
Miercuri 09.03.2016
Frumusețea indestructibilă a unei clipe
„ţarină, soţie părăsită, aventurieră, mamă, amantă, regicidă”… sau „O femeie iubită” analizată de Irina Dincă.
Atunci când (și) calul devine erou
Fiinţă fantastico-mitologică, calul evoluează de la „ajutor” la „erou”, iar Nicolae Roşianu explică cum.
Victime colaterale între neînţelegerile oamenilor se pot găsi chiar şi in rândul animalelor de companie. Asta se întâmplă şi cu personajele lui Sorin Delaskela.
„S-a stins viaţa falnicei Veneţii”
Când un oraş îşi pierde strălucirea, nu moare o localitate, ci un stil de viaţă. Este ceea ce simte Eminescu în legătură cu Veneţia, iar Alex Ştefănescu redă trăirile acestuia.
Când nu mai crezi în nimeni, nu-ţi rămâne decât să te confesezi unui… jurnal. O soluție găsită de personajul lui Stelian Ţurlea.
Puterea fascinează, corupe şi într-un final, ea poate… ucide. Detalii are George Arion.
Joi 10.03.2016
Noile reţele sociale redefinesc, inclusiv, interacţiunile umane. Cu aceste gânduri debutează Diana Farca în revista Literatura de azi.
Mihaela Miroiu „revendică”, în numele tuturor femeilor care au făcut istorie, acest secol. Are şi argumente puternice pe care le prezintă.
Un rus a refuzat să lupte contra moldovenilor
Este de ajuns să treci o dată prin ororile războiului ca să nu îți mai doreşti vreodată o astfel de experienţă. Dumitru Crudu prezintă un om care refuză calvarul.
Daniel Cristea-Enache se refugiază o perioadă în analiza lumii unui roman „colorat-istoric și pitoresc-social”, un Manuscris fanariot, al Doinei Rusti.
O ciorbă recomandată de Emil Brumaru nu poate avea decât efect afrodiziac.
Ce se întâmplă sub hainele care ne acoperă durerile de fiecare zi? Ne spune Ion Barbu.
Vineri 11.03.2016
Tradiţiile bune sunt continuate în familie. Despre moştenirile, inclusiv politice, vorbeşte Nicolae Manolescu.
„Ştii tu cât mă durea el? Ştii tu cât mă dori tu? Ştii tu cât mă doare viaţa mea şi viaţa femeii tale? Ştii tu cum e să te doară și cât poate să te doară viața?” Amanta din textul Cameliei Radulian întreabă, dar cine are, oare, răspunsuri?!
Florin Toma atrage atenţia asupra unei „maladii” care ameninţă bunul simţ şi care se manifestă prin „lichelism”.
Cum citesc revistele de hârtie
Obiceiul cititului pe suport de hârtie nu ţine doar de obişnuinţă, ci şi de un farmec aparte la care Adrian G. Romila nu este dispus să renunţe prea curând.
Vocea „critică” a lui Liviu Grăsoiu este invitată de Teodora Stanciu să discute despre „Poeţi şi poezie”.
A treisprezecea muncă a lui Hercule
După muncă şi răsplată, spune un proverb, iar Horia Gârbea îl aplică în „schemele” lui.
Sâmbătă 12.03.2016
Un dialog savuros între Ioana Revnic şi Răzvan Petrescu, presărat cu mult umor, fie el şi negru, de cele mai multe ori.
… nu trebuie să fie un moment de excepţie. Valeriu Cristea şi ferestrele sale spre amintiri.
Declaraţia lui Claudia Cîrţînă pentru Ea, poate MarEa.
Câţi dintre noi ştim cine a inventat lucrurile fără de care nu putem trăi? Cristina Chirvasie şi „dependenţa” de artă.
Schimbarea în educație – câteva premise
O schimbare de fond nu se face în grabă şi nici într-un interval scurt de timp. Constantin Cucoş pledează pentru o schimbare mai lentă, de durată și fundamentală.
Duminică 13.03.2016
Căutarea diversităţii în viaţă, ba chiar şi în istoria familiei, nu înseamnă refuzul naţionalităţii, chiar dacă acest fals patriotism a fost predat, aprofundat şi impus în perioada epocii de aur.
Ciocoi au fost, ciocoi sunt încă. Invitaţie la lectură, cu extrase dintr-un text care, se pare, că nu-şi pierde din actualitate.
Când imaginaţia şi talentul se întâlnesc, orice poate deveni sursă de inspiraţie. Gabriela Pop are o surpriză în materie de muzică.
Câți dintre noi nu am stat, măcar o dată, cu ochii aţintiţi spre stele, visând cum ar fi viaţa printre ele?! Dan Romaşcanu s-a interesat şi a aflat aceste lucruri concret.
De la reţete culinare la critici literare, de la textele pline de umor la cele abordând probleme sociale, de la poezii de dor la muzică cu ritm uşor; de toate găsiţi în revista Literatura de azi.
Uneori trebuie să mai uităm şi de regulile de aur ale dietelor şi să ne lăsăm în voia poftelor şi a deliciilor.
Imagine via Pinterest
