CENACLU

… am murit suntem goi surzi la urletul semenilor livizi programați să ucidă suntem goi sufletele ne-au părăsit păpuși umblătoare pe drumurile presărate cu cioburile sufletelor ucise   ne place sângerarea tălpilor aduc trăire în trupurile putrezite ne place sângerarea hrănim speranța trupurilor decăzute că se mai poate trăi din crimă că mai curge sânge […]

La scurt timp după ce au coborât din mașină, au ajuns în Pădurile Nebune, așa cum le ziceau indigenii. – Trebuie să ne ferim de anumite pâlcuri de copaci, spuse Călăuza. Uite, de arborii ăia, de exemplu. Cică cei ce stau mult timp la umbra lor nu mai percep realitatea așa cum este, au chiar […]

Nu, nu mă voi referi la caracteristica unui ansamblu de litere, cifre, accente și semne de tipar din aceeași familie și de același corp (conform DEX), cunoscută îndeobște sub denumirea de font. Și nici la însușirea morală care se manifesta prin perseverență, voință fermă și corectitudine (iarăși DEX), specifică omului de caracter. Mă voi referi […]

Ți-am lăsat degetele să-și facă de cap prin părul meu Să-i simți textura, să-i vezi culoarea. Te-am lăsat să-mi analizezi ca la microscop fiecare milimetru din mine, de pe mine Să știi mai bine ce și cum să faci cu mine, din mine. Mă-mbrățișezi ziua și noaptea ca un ceva din Univers ce doar din […]

Dacă te stingi nu te pierzi prin ploaia ce se trece prin clipe. Timpul se leagănă printre desculțe păsuiri ce te părăsesc cu ușurința tăcerii.   Te prelingi împreună cu fiorul de lumină dintr-un răsărit de toamnă ce se îneacă lângă infinit.   Rămâi pe lângă zări ce te-au iubit cu privirea, te adaugi neuitării […]

CZ: Lumea trebuie condusă sau trebuie urmată? IA: Aceasta este o întrebare profundă și filosofică. Răspunsul poate varia în funcție de perspectivele și valorile fiecărei persoane. Unii ar argumenta că lumea trebuie condusă, susținând că liderii puternici și vizionari sunt necesari pentru a ghida societatea către progres și stabilitate. Această viziune poate fi influențată de […]

Când toamna se făcuse prea mică pentru noi, în pătura de ploaie ți-ai prins genunchii goi, te-ai desenat pe-o frunză cu marginile reci și-ai scuturat gutuii, să nu te văd cum pleci. Tot aerul din lume atunci s-a adunat pe urma ta de apă, și n-am mai respirat… Am pus în jurul urmei perete până-n […]

Partea I (gustul carcerei) Aşternutul alb mirosea a rozmarin trupul ei lăsase un zvon de iubire în odaia mea de sticlă aşezată pe spatele a trei elefanţi rubinii   La orizont un perete stâncos îmi limita aspiraţia spre nemărginire iar sus ochiul enorm al cerului pregătea o lacrimă să mă scalde   Era lumină peste […]

Ce splendid candelabru a agățat pe firmament el vrăjitorul Și cum crește acesta în strălucire când noaptea se lasă pe pământ Se apropie ora marelui spectacol în iarbă greieri licurici își acordează uvertura Se aprind luminile pe terra și stelele încet pălesc La Versailles cristale și oglinzi în luminescența orgolioasă În bordeie pâlpâie opaițe menore […]

Deschid ochii și-ncerc să-mi amintesc ce vis scurt și multă poveste mi-a lăsat e greu cu visele, visurile? Dar visele să le-aduci tu la viață să te întâmpine mai întâi și nu invers.   Mă liniștesc, sorb puțină cafea și parcă ceva, ceva îmi spune că eram pe-un nor și săltam cu-n picior de pe-un […]