Sergiu Crăciun

22.11.2022

Printre altele, existăm

Printre altele, mi-am deschis ochii și m-am trezit aici, lângă voi. Dar, până să-mi miște El pupilele, voi mi-ați putea spune ce făceam: plângeam, țipam, dormeam?   Printre altele, sunt eu, [...]
14.10.2022

blând de octombrie

În mersul meu cel cadențat spre nicăieri voi fi umblat. Eu nu zâmbesc, nici râd sau plâng – doar soarele cel palid, blând, atârnă de un nor să mă surprindă.   Nu-i rece, e doar adierea unui [...]
05.10.2021

O altă lecție despre cub

Nu sunt un cub, trebuie să recunosc, ci-o piatră oarecare (puțin spre perfectă) – ce stă acolo, jos pe un pământ deja prea rece… O piatră din cubul lui Nichita, căzută jos și măturată de [...]
04.11.2020

Rătăcitor…

Frunzele cădeau ușor, iar singurul copac pe moarte era acela din dreapta, frumos împodobit. Dar lasă copacii, lasă cerul și pământul! Te uită cum te-ntrece timpul… Sunt parcă în contra timp [...]
02.09.2020

Celălalt infern

            Cum se măsoară infernul – dintr-un cap la celălalt?   Cine-mi va spune ce este infernul și cum s-a petrecut prin El!?   Cândva (demult, poate) eu coborâi în infern, dar nu [...]
08.07.2020

Copacul

Copacul ce-l privesc acum e-acel copac înălțător de sus și până jos – până jos tare, sapă adânc! E tot copacul din trecut și pân-acum; nu mă pot așeza în fața copacului din trecut… Noi, eu [...]
01.04.2020

E liniște…

E liniște lângă mine, lângă noi e liniște afară din noi e rece în noi… pășesc ușor și calm pe trotuarul umed – nu de ploaia ce-ades eu o aștept! Ci de o ploaie cu ace de venin. Întorc [...]
24.12.2019

Păsări fără aripi

Pe cine moștenesc, o, Doamne, când cad câteodată și rump a mea suflare și cânt în versuri sumbre?     Pe cine moștenesc, o, Doamne și-n cine să-mi încredințez eu lacrimile…? sunt [...]
26.11.2019

Dacă…

Dacă te-ai fi născut în locul meu, erai fără de tată.   Dacă plângeam pe pieptul tău, eram fără de tine, mamă.   Dacă eram în locul tău, nu aș lăsa din mân-odorul meu; M-aș bucura cu [...]
23.10.2019

Dincolo

Dincolo nu pare să fie nimeni – în camera de-alături, spun.   E plină camera de lucruri nefolositoare și totuși sunt aproape noi…   La ce-ți mai folosește acest ”dincolo”? pe ici, pe [...]