Luminița Mănescu 
Luni 01.10.2018
Miezul învățăturii moștenite: „Cum vrei tu!” Cu duioșie și recunoștință, Ana Barton creionează portretul unei bunici care știa ce vrea, spunea ce gândea și pentru care „nimicul nu exista!”
Lor le-a dăruit suflet românesc
„Exegit monumentum aere perennius”! În Cuvântarea rostită la dineul oficial din 14 decembrie 1918 – organizat în cinstea solilor ardeleni – Ferdinand I mulțumește „tuturor acelora cari în toate colțurile unde răsună dulcele graiu românesc au pus sufletul, și puterile lor în serviciul idealului național”.
Oameni pe lângă care am trecut – 148
Dom’ profesor – profesorul de actorie, care nu a crezut nicio clipă că teatrul a început cu el: Dem Rădulescu surprins (alb-negru) pe malul mării, de către Dinu Lazăr.
Paola Minekov’s Undercurrents: The cover for Holocaust Memories
Un subiect sumbru, de o tristețe insuportabilă! Claudia Moscovici ne convinge că pictura Paolei Minekov amintește tuturor ce înseamnă să trăiești cu povara trecutului, având totodată grijă ca astfel de acte de genocid să nu se mai repete.
La richesse de la pensée comme varietas à la Renaissance
Retorica – o armă. Sau despre… o nouă perspectivă asupra universului – în textul lui Eduard Florin Tudor.
Marți 02.10.2018
O dovadă de candoare și de credință reală. Alex. Ștefănescu comentează vers cu vers cele mai frumoase (patru) strofe din această „ciornă” de poem eminescian, în care cuvintele par folosite fără… consimțământul lor.
Campania de „PR” a Iuliei Hasdeu
Singura consolare terestră (a tatălui) – moștenirea literară (a fiicei). Adriana Ungureanu analizează impactul post-mortem al scrierilor/„comunicărilor” Iuliei Hasdeu.
Trecătorii și trecătoarele! Despre propovăduitorul lucrurilor simple – la rubrica Măscăriciul cuvintelor semnată de Călin Neacșu.
Ceva e sus, ceva e şi aici (I)
O plenitudine a entuziasmului și reîntregirii de sine! Ramona Müller ne invită la o călătorie autumnală pe „Drumul Babelor”.
Semnatari, demisionari, nomenclaturiști! Domnița Ștefănescu consemnează evenimentele din luna aprilie 1995.
În amintirea… boemilor – va rămâne mereu „omul cu o mie de cântece”!
Miercuri 03.10.2018
Fiecare oiță recunoaște behăitul mieluțului său
Un program croit anapoda! Daniel Cristea-Enache își amintește o formă subtilă de „protest”, la care participa zilnic, de la ora 14 la 17.
La mulți și buni ani! pentru Marius Manole
Teatrul nu va muri niciodată! La rubrica Ipostaze – un gând bun pentru un reprezentant de marcă al scenei românești.
Normalitate: a-ți asuma „păcatul” sau a continua cu „atitudinea” de cuconet ofuscat? Lorena Lupu concluzionează că nu putem trăi vânând perpetuu gafele cuiva.
Tristețe și singurătate. Personajul lui Stelian Țurlea înțelege că nicio încercare (oricât de disperată!) de a ține lucrurile în loc nu are sorți de izbândă.
Dorințe! O lacrimă și un zbor – în textul decupat din volumul „Lacrima din Paradis”, aparținând Marianei Rogoz Stratulat.
Joi 04.10.2018
Un drum care duce dincolo de el
De la a scrie la a transcrie. Spontaneitatea – o valoare sau o dovadă a autenticității? Răspunsul îl aflăm din fragmentul jurnalului (literar al) lui Nicolae Manolescu.
Despre… dascăli cărora le porți de grijă, bucuros că odraslele tale pot învăța carte și alte povestiri fără sfârșit – citim la rubrica Cronica fugarului semnată de Horia Blidaru.
Dragostea inexistentă sau nepăsarea! Un tren cu luminile stinse, un copil abandonat la orfelinat, un cal uitat de stăpân – apariții de astăzi în… selfie-ul semnat de Marcel Vișa.
Dimineți cu aripi de acvilă! Leonard Oprea crede că spaimele sunt omenești, atât de omenești, încât ar fi in-uman să fim lipsiți de ele.
Vineri 05.10.2018
Numai în Regatul poveștilor creat de Petre Crăciun se poate ști cine este cel care scrie în „cărțile” oamenilor cum să fie „datul” fiecăruia, dar și cine poate uita să scrie chiar în… „cartea” Măriei Sale.
el e singurul bărbat pe care l-am iubit
În acest „octombrie surd”, dacă privim în oglinzile Cameliei Radulian, îl vedem doar pe el, unicul bărbat iubit.
Un tânăr exagerat de amabil și un împovărător eseu despre putere. Personajul lui Gabriel Chifu încearcă să înțeleagă de ce forma supremă de putere este puterea divină.
De cele mai multe ori, invocăm zadarnic Dreptatea și Bunătatea! Dana Heuberger crede că ar trebui să ne liniștească propriile alegeri.
Urlă realitatea prin gura fratelui meu
Traseul… vrejului de fasole și câteva scheme de shotokan! Personajul Alinei Neagoe are de ales între dorința de a stârni interesul și dorința de a păstra nebiciuit orgoliul de băștinași.
Ce înseamnă când te simți ca hipnotizat și nu știi pe cine să chemi mai întâi în… America? Răspunsul îl aflăm citind fragmentul din romanul lui Adrian Sângeorzan.
Departe de acele ultime profunzimi sau din labirint spre lumină… În cadrul rubricii Cartea săptămânii este semnalat volumul semnat de Nicolae Balotă.
Sâmbătă 06.10.2018
În cadrul rubricii Copilăria noastră, alegerea Odiliei Roșianu ne aduce spre (re)lectură o cunoscută poezie argheziană din care ne… privesc astăzi niște „ochi de faianță”…
M-am mulţumit, cum se spune, cu ce mi-a dat Dumnezeu
O întârziere sau un avans de un mileniu? Valeriu Cristea își amintește de ce, când e lună plină, dai înapoi o pagină din marea carte a timpului…
Dacă timpul te apucă de mânecă și te avertizează, trebuie să crezi în… curgerea lui – pași prin poemul lui Carmen Firan.
Dragostea va fi darul pe care ți-l faci singur(ă)
O melodie pentru suflet… Odilia Roșianu ne propune Tell Him și argumentează de ce această melodie a dus-o cu gândul la romanul Vălul pictat al lui W. Somerset Maugham.
Ruperea lanţului din calea logodnicilor
Simbolurile și creația rituală… Nicolae Roșianu se referă la elementele care simbolizează dragostea și tristețea în egală măsură, aducând în prim-plan cele mai importante simboluri legate (exclusiv!) de foc.
Duminică 07.10.2018
Vremea răzbunării a apus și te iubesc
Singurătate și supraviețuire – în poemul „Trup de femeie” de Pablo Neruda, selectat și redactat de Odilia Roșianu.
1932 – două probe scrise și șase probe orale. Daniel Cristea-Enache „parcurge”, împreună cu cititorii, Diploma de Bacalaureat a bunicii sale materne.
O savantă (cu adevărat) de renume internațional
Marie Curie – personaj pe ecran! Dan Romașcanu evidențiază personalitatea celei a cărei viață a fost mai puternică decât filmul.
Aproape de Intercontinental. La rubrica Oameni și locuri, Cristina Crețu scrie despre femeile frumoase ale șoferilor și femeia în roșu coborâtă în fiecare seară dintr-o Dacie…
Organist și ornitolog! Gabriela Pop ne invită să ascultăm o compoziție din 1952 semnată Olivier Messiaen, cel care și-a creat un sistem armonic propriu.
Invitația la (re)citire este lansată de Luminița Mănescu. La final de săptămână se face o trecere în revistă a celor mai importante repere publicate în revista Literatura de azi.
