Chiriaşi în Primăverii

6 aprilie 1995. Proiectele liberalilor. PNL, PNLCD şi Grupul Politic Liberal semnează un angajament comun pentru organizarea unui congres de fuziune până la 31 mai 1995. Semnatarii se simt eliberaţi de obligaţie faţă de Alianţa civic-liberală, al cărei protocol îl consideră caduc. Nicolae Manolescu apreciază ca „ilegale“ intenţiile liberalilor de a anula protocolul Alianţei civic-liberale, atâta timp cât nu a existat un consens în ce priveşte desfacerea alianţei.

– Nicolae Manolescu, preşedintele PAC, declară că va cere demisia generalului Dumitru Iliescu, din fruntea SPP. Acesta a afirmat cu câteva zile în urmă că n-a reuşit să-l identifice pe căpitanul Soare care a cules abuziv date despre Horia Roman Patapievici şi că „mai degrabă dl. Manolescu este căpitanul Soare“.

7 aprilie 1995. C.V. Tudor anunţă decizia Comitetului Director al PRM de a convoca Adunarea Extraordinară a partidului pentru a definitiva ruperea protocolului cvadripartit şi retragerea sprijinului acordat Guvernului Văcăroiu. Până atunci, PRM se consideră ieşit din alianţa cu PDSR.

– În declaraţia Comitetului Executiv al CDR se propune realizarea unui proiect de pact politic al Opoziţiei democratice şi se invită la colaborare partidele care au părăsit-o – PAC, PL’93, PSDR, UDMR – exprimându-se convingerea că unitatea Opoziţiei este singura soluţie pentru a contracara „agresivitatea şi aroganţa arcului guvernamental“, ca şi incapacitatea Puterii „de a gestiona criza de sistem“.

– Demisionarii din PAC, cu excepţia lui Stere Gulea, s-au înscris individual în PNL se anunţă la conferinţa de presă a acestui partid. A mai circulat ideea ca demisionarii să alcătuiască un nou partid liberal, dar s-a ajuns la concluzia că aceasta ar fi însemnat, aşa cum socoteşte Alexandru Paleologu, „o proliferare de obiecte identice“.

– Petre Roman, preşedintele PD, a efectuat o vizită la Moscova, ca membru al unei delegaţii a Comitetului Politic al NATO, condusă de secretarul general al NATO şi cuprinzând parlamentari din ţările membre şi asociate la NATO. Au avut loc discuţii cu autorităţile ruseşti la Consiliul Federaţiei Ruse, Duma de Stat, Ministerul Apărării şi Ministerul de Externe. La întoarcerea de la Moscova, Petre Roman a declarat că Rusia spune un nu hotărât lărgirii alianţei nord-atlantice şi că atât forţele naţionalist-comuniste, cât şi cele reformiste sunt ferm hotărâte să nu accepte ideea lărgirii NATO, cu atât mai puţin a apropierii graniţelor alianţei de graniţele Rusiei. Ruşii încearcă să demonstreze că nici nu mai este necesară existenţa NATO deoarece nu mai există forţe antagonice.

5 – 8 aprilie 1995. Kiev. Au avut loc primele discuţii, la nivel de experţi, în vederea definitivării Tratatului politic de bază dintre România şi Ucraina. Deşi negocierile sunt abia la început, se înregistrează deja opinii diferite cu privire la frontiera româno-­ucraineană şi la poziţia faţă de Pactul Ribbentrop-Molotov.

7 – 8 aprilie 1995. Miercurea Ciuc. Consiliul Reprezentanţilor UDMR (CRU) hotărăşte să organizeze în termen de un an alegeri interne, prin vot universal, direct şi secret. Candidaţii pentru Parlamentul României urmează să fie aleşi dintre membrii CRU. Consiliului i-au fost prezentate trei variante ale statutului de autonomie comunitară, aparţinând senatorului Csapó József, publicistului Szilagyi N. Sandor şi lui Bakk Miclos, expert în probleme minoritare. Asemănătoare între ele, proiectele de statut propun trei domenii de aplicabilitate a principiului autonomei comunitare: autonomia personală a comunităţii naţionale maghiare din România, autoguvernarea locală cu statut propriu (special) şi autonomia regională.

8 aprilie 1995. Deputatul UDMR, Emeric Borbély, declară ziarului Adevărul exact ceea ce a declarat de curând la Conferinţa Parlamentară a Uniunii Democrate Europene de la Bruxelles şi anume că viitorul României, prosperitatea ei şi integrarea în structurile europene ar depinde de renunţarea la suveranitatea şi unitatea statală, în favoarea federalizării: „Trebuie să învăţăm că federalizarea ne va fi benefică. Îndepărtarea de conceptul suveranităţii statale al secolului XIX nu este o blasfemie şi Europa se mişcă deja în acest sens“.

– Corneliu Coposu, preşedintele PNŢCD, declară în legătură cu proiectul Legii imobilelor naţionalizate: „În esenţă, legea îi protejează pe toţi nomenclaturiştii care deţin în chirie proprietăţi particulare (…) Dacă majoritatea vrea să-şi demonstreze obiectivitatea în această chestiune, să accepte un articol de lege care să interzică nomenclaturiştilor să cumpere apartamentele naţionalizate în care stau cu chirie“. Corneliu Coposu a mai afirmat că a cercetat personal situaţia locativă a funcţionarilor care au participat la elaborarea legii şi a constatat că sunt toţi chiriaşi, iar 14 dintre autorii legii sunt chiar „chiriaşi în Primăverii“.