Luminița Mănescu 
Luni 23.10.2017
Liviu Pop et comp în fruntea decidenților și o precizare, de acum rituală: s-a comunicat greșit situația! Nicolae Manolescu mărturisește că își va susține fiica să-și termine școala în străinătate.
Colecţia „Poveşti nemuritoare“ – ca formă de supraviețuire zilnică. Ana Barton explică de ce chiar unui copil iubit de părinți îi poate încolți în minte gândul morţii.
Logodnică? Amantă? Claudia Moscovici încearcă să găsească răspunsurile urmărindu-și îndeaproape personajele.
Din poemul lui Ion Țoanță aflăm că nu este suficient să crezi, mai ales dacă ierburile s-au îmbătat cu parfumul morții.
În beneficiul cercetării – știința străbate secolele. Eduard Florin Tudor prezintă Hommes et livres de la Renaissance de Claud Logeon.
Oameni pe lângă care am trecut – 99
La televizor: același… bâlci văzut alb-negru de Dinu Lazăr.
Marți 24.10.2017
Caz rarisim: peisajul citadin, examinat cu un fel de curiozitate. Alex. Ștefănescu analizează – în stilu-i inconfundabil – acest nou… acasă eminescian, unde nimic nu se leagă, totul funcționând mecanic și inutil.
Un alt crochiu istoric – astăzi despre o jucărie a sorții într-un joc cu miză nulă! Simona Preda aduce în prim-plan delicatețea principesei persecutate și măreția reginei-mame, care încearcă să-și protejeze și nora, și fiul.
în adâncurile unei nopți tinere
Narghilelele uitării, întrebările stupide, ferestrele deschise și alte… visuri irosite – totul în poemul lui Călin Neacșu.
Un elogiu omului liber sau despre un model de intelectual care la noi nu a existat niciodată. Christian Crăciun comentează România – O iubire din care se poate muri de Gabriel Liiceanu.
Habarniștii de la toate nivelurile cotidianului – astăzi despre bănci. Mai au clienții încredere în bănci? Răspunde Adriana Ungureanu cu alte Povești despre economie.
Victor Ciorbea îl ironizează pe Miron Mitrea pentru atracția lui către PDSR
1994. Evenimentele de la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august – readuse în memoria noastră de jurnalul Domniței Ștefănescu.
Miercuri 25.10.2017
Nici conflict, nici coabitare, ci interdependență! Daniel Cristea-Enache explică de ce, într-o societate deschisă și pluralistă, trebuie să ne adaptăm la realitatea dominației, tot mai accentuate, a internetului.
Cum să scrie versuri un profesor pedant?
Astăzi suntem cititorii supremi ai decupajelor de la litera „P” din dicționarul Scriitori români văzuți din avion de Alex. Ștefănescu.
O tocilară și o femeie fără vârstă, apoi un cocker auriu și o tavă cu bunătăți. Stelian Țurlea imaginează o atmosferă intimă în care personajul-narator încearcă să reînnoade relațiile dintre rude.
Confuzie de termeni? Răspunsul îl aflăm de la Lorena Lupu care, la rubrica Răutăți de muiere, punctează nuanțele…
Tănase ar avea de ce să fie mândru
„Pleacă-ai noștri, vin ai noștri!” Flaviu George Predescu ne ajută să înțelegem până unde poate merge umorul și unde se întâlnește el cu cenzura.
Joi 26.10.2017
Lampa veche din bucătăria misterioasei doamne Langeais… Despre Roger Caillois, un autograf pe un exemplar din L’incertitude qui vient des rêves și o promisiune onorată prea târziu, citim la rubrica Povești pentru oameni mari semnată de Nicolae Manolescu.
Leonard Oprea „explică” ce înseamnă să-ți dorești să mori de ruşine, deşi nimeni nu-ți ştie taina, re-deschizând astfel meditația spre alte universuri de întrebări și răspunsuri asupra condiției umane.
Pe-atunci am învăţat să zâmbesc din nou
Un robot aproape perfect sau un soldat chinuit? Rezidenţa – o stare anormală care uniformizează, disciplinează, însă nu înstrăinează şi nu îndobitoceşte. Noi amintiri povestite de Adrian Sângeorzan.
Când nu ai pe nimeni… rătăcești între departe și aproape! Eroii lui Dumitru Crudu încearcă să afle cine sunt, de unde vin și încotro se îndreaptă.
Despre „eul” ca o arcă sau ca o floare ruptă copilăriei, furată tinereței și purtată în suflet – puteți citi în poemul Alinei Neagoe.
Vineri 27.10.2017
În oglindă cu alții. Pendulând între altădată și astăzi, Gabriel Chifu concluzionează că nu mai pricepe decât înțelesul a patru verbe: a călători, a scrie, a iubi, a crede.
Franz Kafka și Nicolae Steinhardt
Astăzi ascultăm un fragment din conferința despre autoritatea paternă, tema Colocviului „Pater et filius”, fragment propus de Teodora Stanciu.
Cu o dragoste „fardată” și o Evă „netrebnică” ne obișnuim doar privind în Oglinzile Cameliei Radulian.
Când porți cravata de pionier nu ai voie să sari gardul ca un infractor. De unde vin poveștile și de ce se fac borcanele din sticlă scrie Dana Heuberger, care își amintește chiar de profa de franceză, ca de o păpușă Arădeanca.
Gaura adâncă şi neagră a unui teatru
Cântarea României deghizată în Shakespeare, Euripide şi Racine sau ce poți „face” când oamenii nu au chef nici de comicării, nici de tragedii – aflați de la persoanjul lui Horia Gârbea.
Sâmbătă 28.10.2017
În această după-amiază de sâmbătă, amintirea – relatată în textul lui Valeriu Cristea – își plasează cititorii noaptea, foarte târziu, la operă și îi face să trăiască aceeași stare de bine cu personajul-narator.
Exercițiul-surpriză de antropologie teatrală și cele trei esențe tari ale artei: simplitate, adevăr, gratitudine. Cristina Chirvasie rememorează… drumul ei cu Olga Tudorache. O amintire-omagiu.
Un incest tulburător sau cum Dumnezeu a creat lumea fără niciun proiect prealabil? Textul lui Carmen Firan conturează răspunsul analizând ce se petrece dacă ești arhitect, dar femeia pe care o iubești refuză rolul Anei zidite în peretele… lumii.
Cântecul și scena înaintea suferințelor proprii. La rubrica Melodia săptămânii Odilia Roșianu ne… „traduce” Et si tu n’existais pas, cântecul interpretat tandru, simplu, emoționant de Joe Dassin.
Proiectul axiologic în materie de educaţie – „creionat” nu numai din interior, ci şi din exterior. Constantin Cucoș atenționează că nu învăţământul trebuie să ia „chipul” societăţii, ci societatea trebuie re-formată în consens cu liniile de forţă ale unui învăţământ situat valoric deasupra limitelor ei.
Duminică 29.10.2017
Pentru că poezia… cenzurată lasă cititorul internautic nelămurit, „Literatura de azi” propune citirea integrală, deci necenzurată, a primei iubiri mărturisite de Nicolae Labiș.
Aniversările de promoţie – un bilanţ de viaţă şi de carieră? Plecat din țară, Dan Romașcanu mărturisește că „dincolo” nimic nu l-a luat prin surprindere din punct de vedere profesional.
Romantism de sfârșit de secol XIX: „Capriciu arab” de Francisco Tárrega – în cadrul rubricii Clasic ținută de Gabriela Pop.
Despre „nouăzeciști”: lectura critică sau reevaluarea literaturii din regimul trecut? Daniel Cristea-Enache argumentează de ce este mai relevant un roman satiric despre Nicolae Ceaușescu, publicat în 1994, decât unul revizuit în 2008.
Noutăţile – în materie de literatură – le aflaţi răsfoind paginile revistei Literatura de azi. Cu Luminița Mănescu.
