Odilia Roşianu 
Et si tu n’existais pas
Dis-moi pourquoi j’existerais
Pour traîner dans un monde sans toi
Sans espoir et sans regret
1975. Marin Preda publica „Delirul”, Nadia Comăneci ajungea, la doar 13 ani, campioană europeană la gimnastică, Margaret Thatcher avea 49 de ani și devenea prima femeie lider al unui partid politic, în SUA se încercase a doua oară asasinarea lui Ford, Chaplin era înnobilat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, iar spaniolii îl recunoșteau pe Juan Carlos ca Rege al Spaniei, după moartea lui Franco.
Dar în Franța? Ce se întâmpla în Franța în acel an? Ei bine, acolo se insinua ceva tandru, simplu, emoționant, de neuitat – Joe Dassin lansa Et si tu n’existais pas, melodie compusă de Toto Cutugno și inclusă pe albumul Le costume blanc.
Talentat, carismatic și extrem de sensibil, Joe Dassin a pus cântecul și scena înaintea suferințelor proprii, iar inima a bătut din ce în ce mai rar, din ce în ce mai slab. Apoi, când el avea doar 42 de ani, s-a oprit. Ne-a lăsat multe refrene melancolice, iar melodia propusă azi este unul dintre ele.
Dacă tu n-ai exista,
Cred c-aş fi descoperit
Secretul vieţii, misterul ei,
Numai pentru a te crea
Numai pentru a te privi.*
Pentru că în viață există și iubire, câteodată. Poate chiar pentru totdeauna.
