Luminița Mănescu 
Luni 16.10.2017
Printre ținuturile de mucava, ordonanțe de urgență, modificări constituționale – Ion Țoanță ne propune să descifrăm metafora unei lebede negre!
Printre primii optzeciști publicați. Nicolae Manolescu recomandă Frica de Eugen Suciu concluzionând că în acest volum poetul e cât se poate de circumspect în exprimare și de un calm aparent bine întreținut.
Între Sfântul Augustin și Sfântul Paul. Perplexitatea, o temă bazată pe senzație prin modernitate sau doar o linie de graniță? Eduard Florin Tudor aduce lămuriri, prezentând cartea La Notion de perplexité à la Renaissance de Stéphan Geonget.
Povestea – ca formă de supraviețuire! Ana Barton împărtășește cu noi „învățăturile” primite la… școala de povești a bunicilor.
Oameni pe lângă care am trecut – 98
O „captură” alb-negru a… istoriei noastre post-decembriste, realizată de Dinu Lazăr.
Last Night I Dreamed about You
Ore de conversație intimă. În romanul THE SEDUCER: A NOVEL, personajele Claudiei Moscovici continuă să-și trăiască pasiunea cu uimire și abandon, de la agonie la extaz.
Marți 17.10.2017
„Dacă treci râul Selenei se face pare că sara”
Întunericul verde și o ingenioasă punere în scenă a apariției unei femei. Alex. Ștefănescu scrie despre „seara” care domnește în pădure chiar și în timpul zilei și explică de ce Eminescu nu avea talent, ca Arghezi, ci avea geniu.
Un guru al Americii și un Graal al semnificațiilor. Christian Crăciun analizează conștiința infuză a singularității și singurătății eliadești și crede că Jurnalul ajută la înțelegerea acestui important gânditor eschatologic al civilizației noastre.
Visuri caste, serenade haiducești în nopți cețoase, lacrimi, amintiri, măști și un carnaval prăfuit. Totul în poemul lui Călin Neacșu.
Atenție! Începe povestea viitorului!
Mediul online – oază pentru prezentarea afacerilor. Adriana Ungureanu explică un nou model de afaceri neconvențional: „sharing economy” sau „economia partajării”.
Parlamentul de la Chișinău adoptă ca limbă de stat „limba moldovenească”
1994. 29 iulie – o zi cu… mişcări nerealiste şi demagogice readusă în memoria noastră de jurnalul Domniței Ștefănescu.
Miercuri 18.10.2017
Vizitatori unici, nickname-uri, stocări, arhivări… Daniel Cristea-Enache explică ce înseamnă trecerea de la bibliotecă la internet, de la tipar la online enumerând câteva dintre avantajele și dezavantajele acestora.
Autoportret. Un decor imaginar, un difuzor și o sticlă de bragă, totul în fragmentul de roman al lui Stelian Țurlea.
Perspective diferite şi destine complementare! Irina Dincă prezintă Luna şi focurile de Cesare Pavese, un roman în care focurile mocnite sunt menite să şteargă urmele, într-o combustie totală, cathartică, singura ce face posibil un nou început.
Sfânta Parascheva şi Robbie Williams
De la tradiţionalişti la modernişti sau despre moaștele preferate și o stare de disconfort. Lorena Lupu este de părere că nu trebuie să judecăm pasiunile nimănui.
Un ecran TV cu foarte bună rezoluție
Litera „P”. Decupaje din Scriitori români văzuți din avion de Alex. Ștefănescu.
Corsarul a împlinit 161 de ani
Prestații excepționale. Flaviu George Predescu demonstrează că muzica și dansul sunt, alături de celelalte arte, motorul vieții și al bucuriei de a fi.
Joi 19.10.2017
Hazardul cotidian sau viaţa – ca o partitură muzicală! Nicolae Manolescu este de părere că tot ce se repetă trebuie să aibă o semnificaţie și… „romanesc” nu trebuie să însemne ceva inventat, artificial, fără legătură cu viaţa.
Circumcizia nu era doar un ritual religios, dar oricum era gratis. Adrian Sângeorzan ne spune că deși nou-născuţii nu au memoria durerii este necesară o atenție sporită acordată oamenilor care răspund foarte uşor: yes! la întrebări pe care nu le înţeleg.
Cuvântul ca Lege şi Har și alte tainice poveşti despre Om şi Facerea lui pe Pământ. Leonard Oprea re-deschide meditația spre alte universuri de întrebări și răspunsuri asupra condiției umane.
Mai întâi un pretext: romanul „Detectivii sălbatici” de Bolano, apoi un filmuleț postat pe yutube, un apel pe telefonul fix și o… concediere. Totul la rubrica semnată de Dumitru Crudu.
Unde e minte e și prostie! Personajele Alinei Neagu tocmai discută despre sărăcie și bogăție când porțile boierului se deschid, iar dincolo de ele se vede o altă lume, creată parcă de un Dumnezeu mai darnic.
Vineri 20.10.2017
Alte întâmplări din comunismul târziu
Dacă nu erai membru de partid, rămâneai elementul dubios – în orice situație. Gabriel Chifu își amintește că trebuia să faci mereu „ceva” ca să obții o locuință sau un televizor color la care numai „oamenii muncii” aveau dreptul, iar alimentele erau mai greu de procurat decât aurul.
Tristețe fără argument, un plâns dodecafonic simulat superb, o femeie rămasă doar cu inelul de logodnă pe mână sau despre singurătate și tot atâtea deziluzii citim la rubrica Oglinzi a Cameliei Radulian.
Despre adorație și bucuria de a parcurge pe jos un oraș viu. Dana Heuberger nu clasifică frumusețea, nici grandoarea marilor orașe, însă conchide că doar Parisul este cel care îi întinde mâna, prietenește, și îi zâmbește cald de fiecare dată.
Consilieri votaţi la grămadă, pe o listă! Horia Gârbea aduce în prim-plan o liberal-stângistă, o juristă comunist-creştină egalitarist-elitistă, un activist local și un… „maestru” care crede că, în cultură ca şi în politichie, căile ocolite sunt preferabile.
În căutarea miticei Insule a Fericirii. Adrian G. Romila recomandă Evanghelia după Arańa de Nicolae Strâmbeanu, un roman care readuce plăcerea călătoriei prin imaginație și savoare lexicală.
„Fii/fiice de preoți din literatura română”
La rubrica Cultura și vocile ei, Teodora Stanciu ne oferă spre audiție un fragment din prelegerea susținută de Lucian Vasiliu în cadrul Colocviului de la Putna.
Sâmbătă 21.10.2017
Când iluzia triumfă! Valeriu Cristea își amintește cum și de ce realitatea a produs asupra sa, în copilărie, un efect atât de minunat, cu toate că știa că se află în fața unor „mostre” de artificial ieftin.
Masa soarelui și casa unei singure nopți
Un om și-a construit propriul soare… Emilia Ivancu știe de cât are nevoie cineva pentru ca sufletul lui să se simtă acasă.
Alături de alt bărbat, într-o stație de metrou din Londra. Odilia Roșianu ne invită să ascultăm povestea unui moment furat care va exista până la sfârșitul vieții.
Existau mai multe ceruri? Personajul lui Carmen Firan încearcă să înțeleagă ce s-ar întâmpla dacă noaptea nu se va mai sfârşi, deci dacă timpul nu va mai curge.
Durov și Chaplin – același gest artistic: renunțarea la mască! Cristina Chirvasie analizează însingurarea ca act de voință, ca dezertare și nevoia de clovni a postmoderniștilor.
Duminică 22.10.2017
Limitarea individualităţii sau de ce între civilizaţie şi ordine nu există nicio legătură. Rubrica Literatura ne reamintește explicația savuroasă a lui G. Călinescu din articolul „Două civilizaţii”, publicat în 1938.
Acum – un reper variabil, nu fix sau despre amintirile unui cititor de cursă lungă. Daniel Cristea-Enache recomandă Viață și cărți de Nicolae Manolescu, o autobiografie în care alături de autorul-personaj pare a sta și cititorul.
Octombrie – „anotimpul” laureaţilor premiilor Nobel. Dan Romașcanu face o trecere în revistă a premiilor din 2017, care au adus câștigătorilor recompensa cea mai discutată şi uneori disputată, dar fără îndoială şi cea mai râvnită în domeniile lor de activitate.
Lumini ale toamnei. Gabriela Pop ne invită să ascultăm „Solstițiu”, o piesă muzicală a Ameliei Chain, ce cuprinde și sunete ale vibrațiilor solare.
Repere din domenii culturale diferite, propuse spre (re)citire de Luminița Mănescu.
(sursa foto: vilne.org.ua)
