Luminița Mănescu 
Luni 06.03.2017
Între realitate și imaginație. Diavolul „însoțește” omul încă din poveștile Evului Mediu și Renașterii. Teama de necunoscut, problemele lumii de dincolo – lămurite de Eduard Florin Tudor cu ajutorul cărții „Voyager avec le diable”.
Ion Țoanță propune o poezie despre căderea guvernelor și ploi care cântă pe limba lui „șekspir”, la rubrica sa, „Anotimp pierdut”.
O mărturisire ciudată: „Visez că n-o să mai visez.”, o întrebare retorică: „Vrei să mă-nveţi şi asta?” și multe dorințe ale îndrăgostitei – în textul Anei Barton.
Sensuality in art: The erotic versus the pornographic
Emoții și vise, nu numai dorințe carnale. Diferențe. Limite. Claudia Moscovici pune față în față celebrarea perfecțiunii corpului uman în arta postromantică cu schimbarea standardelor de frumusețe.
Oameni pe lângă care am trecut – 69
Acum 37 de ani! Zâmbete de 1 martie imortalizate alb-negru de Dinu Lazăr.
Marţi 07.03.2017
Decapitarea elitelor sau gâlceavă balcanică? Andreea Nanu este de părere că în vremurile de criză, nu controversele, ci exercițiile de admirație ar fi necesare.
Căutarea înseamnă pregătire, trezire a spiritului pentru a recunoaște ceea ce cauți. Demonstrează Christian Crăciun care susține ideea amintind de fata pe care „o caută Făt Frumos” și fata pe care „a furat-o zmeul”.
Viața noastră între promoții, eficiență și rentabilitate
Obținerea unui câștig cu orice preț, deci… „profit” pe spinarea altora? Răspunde Adriana Ungureanu.
Despre diletantismul unor „creatori”, comicul involuntar, renunțarea la semnele diacritice și alte „grațioase” greșeli de gramatică – aflăm din analiza lui Alex Ștefănescu.
Avem și noi o „săptămână a recunoștinței”!?
1993. Evenimentele lunii decembrie – legate de împlinirea a patru ani de la Revoluţia din ’89 – sunt atent notate în jurnalul Domniței Ștefănescu.
Miercuri 08.03.2017
Generația decrețeilor, eliminarea Cortinei de Fier și substanța unei democrații. Revoluție trebuie să fie permanentă? Analizează Daniel Cristea-Enache, la Editorial.
Pădurea eminesciană de la malul mării, emoția copleșitoare și împăcarea cu lumea. Despre nuditatea ideilor Poetului, care își multiplică viața imaginându-și că moare, (re)citește pentru noi Alex Ştefănescu.
Întâlnirea. Devenite inseparabile, femeile așteaptă… bărbatul care va veni să le despartă, în poemul Ioanei Belu.
În copilărie ne întristam când basmul se termina. Nicolae Roșianu analizează formula finală din creațiile mai multor popoare, iar noi constatăm cu bucurie că basmul, de fapt, continuă…
De veghe în lanul de secară de J. D. Salinger pare un roman al prăbuşirii iminente. Irina Dincă urmărește, însă, cum personajul încearcă să demonstreze că unele lucruri trebuie să rămână neschimbate.
Ce ți se poate întâmpla când te afli într-un loc nepotrivit la momentul nepotrivit…. Între vinovăție și nevinovăție, „personajele” lui Stelian Ţurlea trăiesc conform unei liste de acuzații.
Joi 09.03.2017
Fabulosul ficţiunii se transformă în realitate și călătoria devine stare de spirit. Florin Toma călătorește pentru noi.
Iubitorul de basme și Prințesa lui din secolul douăzeci al erei noastre. Ce se întâmplă când basmele nu ți se par deloc nefireşti știe Leonard Oprea.
Comunism, capitalism, iubire, libido și sex
Romantic love și vechea „lege a natalității”. Despre cum am trăit – într-un fel de experiment – în comunismul complet irațional și ilogic, își amintește Adrian Sângeorzan.
Starea de perplexă îndrăgostire, descrisă în versuri spumoase de Emil Brumaru.
Telefonul de la ora unu noaptea. „Vinovăţia” victimei, conştiinţa încărcată și „drama” personajelor sunt elemente de bază în textul lui Dumitru Crudu.
Vineri 10.03.2017
După 1960, rezistența prin cultură avea riscurile ei, iar regimul comunist găsea infinite moduri de a te aservi. Își amintește Nicolae Manolescu în dialogul cu Daniel Cristea-Enache.
Destin repetat: „vise de cioburi” în care iertările se oglindesc „mereu a uitare”. Camelia Radulian își plasează cititorii într-un „orfelinat al speranței”.
Despre „jobul” dublului invizibil, întâlnirea din… oglindă și alte lucruri, care te duc mai departe sau mai aproape de propria persoană, aflăm din textul lui Gabriel Chifu.
În saga familială a Corneliei Pillat din volumul Ofrande, lectorul descoperă ușor aura lirică. Analizând ”povestea”, Adrian G. Romila surprinde atât valoarea estetică a cărții, cât și bucuria de a trăi pe care o degajă.
Nu există mijloc sigur de predicţie pentru câștigurile la loterie, dar personajele lui Horia Gârbea continuă să spere și chiar devin pragmatice dincolo de moarte.
În seria radiofonică „Istoria critică a literaturii române în interviuri” din emisiunea Teodorei Stanciu, Nicolae Manolescu îl omagiază pe Tudor Arghezi.
Sâmbătă 11.03.2017
Adăpostit sub o căruță, copilul urmărește cu emoție și teamă zborul avioanelor de luptă în văzduhul albastru. Tabloul, plin de o stranie energie, este descris de Valeriu Cristea.
Miracolul rugăciunii sau nevoia de a avea intermediari în relaţia cu divinitatea? Răspunsul îl dă Ştefania Magidson în dialogul cu Carmen Firan.
Factori ai educației pentru valori
Fiecare epocă aduce o altă viziune în procesul educaţional. Amestecul de valori și criza modelelor valorice sunt din nou în atenția lui Constantin Cucoș.
Personajul Valer Glas își atinge scopul, dar – extrem de lucid – realizează că prezenţa sa alături de oameni devine chinuitoare atât pentru sine, cât şi pentru ceilalţi. Aurelia Marin continuă analiza psihologică a acestui bărbat rămas singur.
O fotografie veche – din care ne surâde amar Chaplin –, anatomia interioară a sinelui și o interesantă definiție a fotografului. Totul în textul Cristinei Chirvasie.
Duminică 12.03.2017
Viața și moartea, fericirea și nefericirea, despărțirile și regăsirile – mereu în atenția poeților. Odilia Roșianu aduce o selecție din poeziile Marinei Țvetaeva, la rubrica Literatură.
Ptiuuu’, să nu te deochi! (II)
Daniel Samuel Petrilă notează visurile și gândurile unui ”copil” care pare că și-a părăsit copilăria de sute de ani.
Calea de urmat de Gellu Dorian un volum excelent de versuri – în atenția lui Daniel Cristea-Enache.
A iubi peste măsură şi a te revolta peste măsură sau despre modul fascinant în care unii privesc moartea ca un dat al vieţii care trebuie acceptat. Totul surprins de Ilinca Bernea.
O piesă lirică de Edvard Grieg prin care Gabriela Pop ne propune celebrarea primăverii.
Repere din domenii culturale diferite, adunate laolaltă de Luminița Mănescu.
(sursa foto: andriaworld.wordpress.com)
