Luminița Mănescu 
Luni 27.02.2017
„Discursul îndrăgostit este astăzi de-o singurătate cumplită”
Aceeași dramă: iubirea! Aceeași speranță: nimic nu se întâmplă fără un sens! O analiză pertinentă face Emilia Ivancu citind cântecele populare din antologia Cu cât cânt, atâta sunt.
Daruri, flori, urări, un film: „8 femmes“ de François Ozon și gândul Anei Barton se îndreaptă cu dragoste spre „o zi care doare”.
Les captifs, une image de l’Autre
Malta și cavalerii ei sau ce înseamnă să fii captiv în secolul al XVI-lea și după aceea. Eduard Florin Tudor ne lămurește prezentându-ne o carte de François Moureau: Captifs en Méditerranée.
La rubrica „Anotimp pierdut” Ion Țoanță propune o poezie despre Inorogi și alte „semne”…
Frumusețe, senzualitate, ispită și multe alte nuanțe. Totul ascuns sub „vălul” postromantic al tabloului semnat Edson Campos. Claudia Moscovici ridică pentru noi acest văl.
Oameni pe lângă care am trecut – 68
Greu de surprins un mare actor prin lentila camerei! Dar Dinu Lazăr reuşeşte.
Marţi 28.02.2017
Pentru a face portretul unei case…
Ilustrând textul cu picturile sale, Andreea Nanu demonstrează cum o casă poate deveni personaj de roman. Parafrazarea lui Jacques Prévert este doar pretextul.
Marea carte a Chipului sau o „meteorologie a ființei”? Răspunsul îl aflăm de la Christian Crăciun, care nu uită… eminescienele „neguri albe, strălucite”.
Manifest (economic) pentru cultură
Nivelul de cultură care explică nivelul de dezvoltare va fi mereu un subiect de mare interes. Demonstrația o face Adriana Ungureanu.
Trei povești contopite în romanul Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana Țîbuleac și mai multe „chei” de lectură. Ioana Revnic propune o emoționantă și personală „citire”.
Orașul alb de Ioan Barb este un volum cu „istorisiri neutre” care „se transformă (sau tind să se transforme) în poeme”. Alex. Ștefănescu comentează aceste creații.
Femeia. Despre triumful sexualităţii feminine sovietice, triumf asociat cu vara şi cu sezonul dulceţurilor, își amintește Tatiana Ţîbuleac.
1993. Evenimentele din noiembrie – decembrie sunt readuse în memoria noastră de jurnalul Domniței Ștefănescu.
Miercuri 01.03.2017
Atunci și acum: rezistență, disidență, opoziție sau despre cum „vârstnicul” și „junele” sunt supărați în egală măsură, aflăm de la Daniel Cristea-Enache.
Intonația este arma secretă cu care a Poetul își „acompaniază” cuvintele. Alex Ştefănescu (re)citește în note personale „nefericirile fericite” din textele eminesciene.
La limita dintre lumi: inocenţa copilăriei și pericolul maturizării. Irina Dincă urmărește cu emoție, dar și cu profesionalism, singurătatea „paznicului” ce traversează romanul De veghe în lanul de secară de J. D. Salinger
Dosar, anchetă, bănuieli, vicii de procedură, o geantă cu bani… Între vinovăție și nevinovăție „personajele” lui Stelian Ţurlea trăiesc conform listei de acuzații.
Culoarea tuturor iubirilor, anotimpurilor, spaimelor prin care putem trece a fost aleasă de Ioana Belu.
Joi 02.03.2017
Despre dragostea-mai-presus-de-lege și acest „eu”, aflăm de la Leonard Oprea, în ritmuri din „The Blue Danube Waltz”.
Iubirea cu ochi tulburi și verzi, dar mai ales cu sâni „primejdioși” trebuie apărată chiar de asaltul… furnicii. În „Cîntec” recunoaștem armoniile lui Emil Brumaru.
Un trib de războinici Siks, un apel la Urgență pentru Mrs Singh și fragila graniţă dintre ginecologie şi sexologie. Aduce lămuriri „doctorul de femei”, Adrian Sângeorzan.
Cum poți să-ți „uzi măsele” pe „daiboj” la sediul partidului socialiștilor? Povestea tragi-comică în textul lui Dumitru Crudu.
Vineri 03.03.2017
Inteligența a murit, trăiască intelighenția
Prima „universitate privată” creată după 1989, o… „gramatică politică” sau despre cum se trece dintr-un vis într-un coșmar, aflăm de la Nicolae Manolescu. Daniel Cristea-Enache consemnează pentru viitorul volum, aflat în lucru „Convorbiri cu Nicolae Manolescu”.
Sfârșitul anilor ’50, începutul anilor ’60
Când te joci de-a „Ce e tatăl tău?” și cazi cel mai rău răspunzând: „Avocat”, salvarea vine de la băiatul cu televizor și tatăl „Președinte” la Sfatul Popular. Totul în Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de Gabriel Chifu trăită și tot de el povestită.
Trăsături secundare, dar revelatoare
În emisiunea sa, Teodora Stanciu îi oferă criticului de artă Oliv Mircea posibilitatea de a-l omagia pe Dan Hăulică, artizanul revistei Secolul 20.
Pentru Camelia Radulian anotimpurile trec, dar hainele veșnic „sună a cântec”.
Mai întâi disperare, apoi metode „aproape sigure” de succes la loterii și, în cele din urmă, o petrecere cu prea mulţi mafioţi și doi senatori – totul pus în pagină de Horia Gârbea.
Sâmbătă 04.03.2017
Cum înțelege un copil de 7 ani cuvântul „pace” strigat în ziua „întoarcerii armelor”? Valeriu Cristea rememorează „propriul” 23 august 1944 în „După-amiaza de sâmbătă”.
Invocarea lui Psyche și un masterat în Psihologie spirituală. Așa continuă dialogul dintre Ștefania Magidson și Carmen Firan, iar cititorul este provocat să înțeleagă cum se ajunge de la un program de stress management la spiritualitate.
La rubrica sa „Impozit pe real”, Aurelia Marin insistă pe întâmplări cu efect revelator la nivelul conștiinței personajului-narator din „Însoțitori de noapte”. Acesta pare că ține un jurnal în care notează cu meticulozitate pașii spre vindecarea prin… răzbunare.
De la presenectute la senectute sau despre „parcarea laterală”, nu „paralelă”! În acest text „provocat” de realitatea imediată, Răzvan Petrescu taxează fără menajamente, dar și cu umor „catastrofa îmbătrânirii” – când, dacă nu ai fost săltat de poliţişti şi dus la azil, e timpul să-ţi comanzi un sicriu.
Duminică 05.03.2017
E-atât de scurtă iubirea, şi atât de lungă uitarea…
Femeia – „durerea”, dar şi „viaţa” îndrăgostitului – este tema acestui colaj de versuri. Inspirata selecție a fost făcută de Odilia Roșianu.
Daniel Samuel Petrilă rememorează spaimele, curiozitățile, uimirile copilăriei. Între toate acestea, amintirea babelor-ursitoare care pregăteau copilul pentru lumea „de dincoace” este cea mai pregnantă.
Gabriela Pop ne propune un exercițiu de imaginație: să ieșim din iarnă în acordurile muzicii lui Francesco Landini.
România percepută ca un exil permanent și… trei iubiri diferite. Personajele Ilincăi Bernea caută ființa care să le poată salva de ele însele.
Repere din domenii culturale diferite, adunate laolaltă de Luminița Mănescu.
(sursa foto: maia.gov.md)
