CENACLU

Se oglindi din nou, a nu știu câta oară! Buclă, surâs, expresie… De ce întârzie? Sprânceană, riduri, ochi… Ce caută? De-ar ști ce-mi ia să nu-i arăt dezordinea! Cât cere să-mi adun apele, câtă încordare să le țin în frâu ca să nu-l strivesc. Cum le potolesc ca să fiu plană, limpede, neclintită. Ca el […]

Kenji se mai uită o dată la apele tăcute, mult prea tăcute, ale râului Motoyasu. Orașul nu mai ardea, dar inimile oamenilor ce supraviețuiseră bombei americanilor, da. Chiar dacă trecuse un an de la explozie, tot i se mai părea unuia sau altuia că apa râului este roșie de sânge. Kenji este medic și știe […]

Te-am întâmpinat mereu cu iubirea zâmbetului copilăresc în mereul arzând al fiecărei clipe. Aripile îmi căzuse în suflet, le ascundeam să nu te rănească cu zborul. Nu ai înțeles sacrificiul cuibăritului ascuns, nimic din cântecul tăcerii mele.   Doream să fii fericit, să nu te întristez că mă născusem cu aripi. Eram Icar coborât în […]

Mi-au furat oglinda am regăsit doar un ciob din ea sclipind în apele tulburi ale unei mări imense   oglinda era micul meu rai în care fugeam să mă cercetez cât am crescut cât m-am îngrășat cum arăt și cum aș arăta cândva   acum mă privesc într-un ciob pe rând anatomic să nu mă […]

Nu orice rană scrie o poveste și nu orice zâmbet poartă o dramă. Ne luăm după mulțime. Uităm adesea să ne oprim din drum pentru câteva clipe. Alergăm după o pisică și un câine. Ne bântuie noaptea umbrele trecutului. Uneori, mai găsim o rază de soare pe aleea din spatele blocului. Mereu în urmă. Niciodată […]

mă caut de tine mă chemi și m-aud m-apropii de-orice te smintește m-ascunzi de ziduri ca pe-un nor ce-l spulberă vântul mă cauți în zadar m-ai pierdut? te-am rătăcit unde-i elanul ce te-nsoțea odinioar unde ești… Sergiu unde-ai dispărut așa ca prin ceața densă de ieri de azi de mâine mă chemi și iar mă […]

Merg pe urmele pașilor deveniți reper. Pășesc cu smerenie peste urmele adânci cu atenția unui bijutier care mângâie pietre rare temător să nu altereze frumusețea să nu tulbure tăcerea lor.   Nu sunt doar semne ale trecerii sunt hărți ale sensurilor peste care zăpada anilor s-a așezat lent estompând drumul până la alb dar fără […]

Atunci când Dadaul A aruncat toate porțelanurile pe jos Tablouri coloane poeme și romane Cu ciocane mărunt le-a spart S-a așternut de necrezut o superbețe De multicolore cioburi pe pământ Ca bolta cerului în oglindă Și a fost frumos și necesar Un val de aer primenit Ne-a înroșit obrajii Apoi am înnădit și combinat Așa cum […]

A treia zi din luna martie, oriunde pui degetul pe globul pământesc, se sărbătorește scriitorul, acel sclav al condeiului, care din preaplinul interior dă pe dinafară și revarsă cuvintele. Nicolae Iorga a studiat mult fenomenul scriitoricesc și ne-a lăsat citate care ne îndeamnă la reflecție. Spunea el: „Sunt unii scriitori care scriu spre a-și lămuri […]

Ana șovăi în fața tăvii cu cești proaspăt spălate. – Bine, dar care e a mea? – Ce-i cu tine, fată? Vrei cană cu inscripție? Ia una, pune-ți cafeaua… Dacă împărțim aici un spațiu, trebuie să ne purtăm civilizat, ce naiba! Erau trei arhitecți urbaniști în cameră, și se punea problema reducerii de posturi. Unul […]