Lucia Bibarț

16.09.2024

Cărnuri

Fiecare rid dă din casă fără să te-ntrebe.   E grotesc de crudă franchețea ridurilor! Asemeni persoanelor sincere despre alții-zici. Complotează ca babele în fiecare petec trecut al pielii [...]
12.07.2024

Zile bolnave

Anunțată de cavaleria apucatelor claxoane, canicula a pus stăpânire pe viață.   Turbarea a intrat în competiție dementă cu ea însăși.   O ceață dogoritoare se depune pe creiere, adoarme [...]
02.02.2024

Pustiul

Simt aproape fizic lipsa metafizicului, a metaforei, când se-ntâmplă să nu fie. E ca și când ai încerca să apuci cu brațul amputat. Obiectele nu se mai leagă de el, deși brațul este mai viu ca [...]
15.12.2023

Ieșirea

Tot mai larg, tot mai elastic drumul meu spre ieșire. Nu-i găsesc marginile.   Chiriași, prost platnici, ies panicați din comoditatea căminelor lor. Mă privesc frustrați. Nesiguranța mea îi [...]
29.07.2023

Schimbarea la Față

Somnul bărbatului îl apropia de moarte. Doar mișcările regulate ale pieptului alungă ființa de pe pragurile acesteia și-o reașeză în coșciugul pământesc, spre așteptare. Părea că luase o pauză de [...]
08.02.2023

să nu crezi

dacă am spus da, să nu crezi că ești așteptat înlăuntrul meu, oricând, cu pâine și sare! Vezi de treabă, domnișor! La mine nu-i un cinema în care dacă ai reușit să plătești un bilet, îți așezi [...]
04.11.2022

Când pătratele devin tren

Negrul are pătratul lui. Albul are și el pătratul lui.   Țăruș la hotarul negru, țăruș la cel alb. Sfere de influență bine delimitate.   Suprafață cu patru unghiuri. Suprafață cu patru [...]
19.10.2022

În dinții Doamnei

Fruct copt dulce și zemos, inocent te caltini, inocent de copt! Zâmbetul de carne deschis până-n os va sângera dinții Doamnei noroioși. Mușcătura ei va curge-n prisos miezul tău hrănaci. Fruct [...]
21.09.2022

Toamna iernii

Trecuse prin foc. Unii ar fi zis că s-a purificat și că era gata să se-nalțe, dar ea nu, nu simțea asta. Nervurii gândului se mutilaseră în cuptor. Membrana străvezie a corpului, prin care citeai [...]
30.06.2022

Locul în care primăvara nu mai vine

De sticlele geamurilor nu se mai agață zâmbetele copiilor și nici chipurile obosite ale bătrânilor. Schelete de beton rânjesc prin ochiurile oarbe. Strâmb și negru rânjește și copacul rămas în [...]