CENACLU

De-ai ști tu cât de DES te am m-ai privi ca pe-o nebună! Sub geana mea te iau prin vis plimbând spre-o dimineață. Hai să-mpărțim un alt săpun Să ne jucăm prin curte, Iar tot mai RAR să pleci de-aici, Căci eu te vreau oriunde!

Ce mai poate spune o lectură precum Micul Prinț unui cititor din secolul XXI? Oare o carte bună se poate „învechi”, așa cum se discută adesea, azi, când se afirmă că tinerii nu mai pot înțelege și gusta o literatură devenită perimată? Credem că nu, pentru că valorile sunt întotdeauna perene; chiar dacă societatea sau […]

Ceața învăluie turlele lăcașului doar vârfurile se mai întrevăd strălucind de gheața frigului ce se lasă peste Cetate   e dimineața corbilor…   Cu sutele s-adună de parcă-i un festin prin preajmă niciun porumbel doar doi acolo sub brâul bine așezat al clopotniței pare că se-nghesuie de frig de ploaie de ceața ce-atârnă peste pleoapele […]

Încerc să rămân mereu de partea liberă a gratiilor, unde mă pot plimba prin absolut mai mult decât o oră pe zi. Încerc să rămân pe cât posibil de partea liberă a gratiilor, acolo unde pot fi reținut dar niciodată deținut. Încerc și eu să mă fîțâi prin epocă fără dosar penal la dumnezeire, să-mi […]

Ce mai este și fericirea? Ne mai adună gândurile și ne mai găsește un loc în sufletul cuiva? Ne lăsăm purtați de nostalgii și de amintiri pentru anul ce a trecut, anul ce vine… Ne cotrobăim în minte, o secundă ezităm și luăm la braț un necunoscut, traversăm bulevardul, ne privim într-un geam de la […]

Suntem globuri de sticlă în buzunarul timpului suflete plutind în baloane de săpun piese de șah sacrificate ca-ntr-un joc idei atârnate pe corzile curcubeului răni sângerânde printre fiare flămânde. Când vulnerabilitatea devine stigmat scaunele dispar locul este înghițit de umbre. Rămâne doar zborul lent al aerului care refuză să mai pătrundă în piept. Fragilitatea e […]

Am pus în lumină chipul dimineții, acela care se așază, cu o idee în fața puilor nedefiniți ai cuvintelor. Mi-am asumat azvârlirea în nerăbdarea durdulie de întreg și am șters, din privirea oacheșă, imaginea prin care mi se răstălmăcea tivirea zilei. Nu era zăpadă, nici nu ploua, era o vreme de retrageri în penița gândurilor. Mi-am […]

La nuit est sereine… Dans ta véranda je me tiens. Par-dessus les arbres des branches dressent, Les rameaux de leurs fleurs d’ombre m’empressent Et le vent remue les arbres du jardin. Mais regardant par la vitre je me hâte De voir tes yeux fixant la clarté. De ta main fine, bien fatiguée En vagues d’or […]

Era al treilea pacient din ultima lună care îi povestea asta: – Nu se mai poate, domnule doctor, nu numai că în fiecare noapte visez asta, dar uneori simt și ziua mirosul de var, chiar dacă mă plimb printr-o pădure. Sau aud zgomot de fiare izbite unele de altele, scrâșnete metalice, chiar dacă în cameră […]

Când azi încet încet vrea să devină ieri bucuros  să scape de poverile purtate și grijile de mâine  zăbovesc să fie azi respir cu ușurare clipa aia ce e niciunde și în mine adânc și mult râvnit catarsis ieri azi și mâine totuna zero un nimic  doar al meu și vreau să ție veșnic să încapă […]