Luminița Mănescu 
Luni 12.03.2018
Mesajul adresat țării de către Regele Ferdinand. Rubrica Centenarul Marii Uniri ne supune atenției o nouă pagină din Istoria poporului pentru întregirea României, 1916-1919 de Constantin Kirițescu.
De la „voi, femeile!” la „voi, bărbații!”. Ana Barton este de părere că nu trebuie să calculăm nici cât dăruim, nici să cântărim cât primim.
Despre… „pricini” – una sentimentală, alta tehnică. Nicolae Manolescu explică ce anume dăunează grav sănătății unei lucrări, prezentând cartea Din laboratorul lui Mihai Eminescu. SONETUL.
Sentimente și resentimente. Ce se întâmplă când psihiatrul „citește” mințile personajelor iar ele „au de ales” ce emoție să trăiască – aflăm din acest fragment de roman semnat de Claudia Moscovici.
Le Nouveau Monde et les „Essais”
O schimbare de perspectivă și o călătorie de reconstrucție a cunoașterii despre lume. Eduard Florin Tudor recomandă volumul Le Brésil de Montaigne. Le Nouveau Monde des «Essais» (1582-1592).
Oameni pe lângă care am trecut – 119
În anii 80 – când totul era gri, Dinu Lazăr o surprinde într-o minunată fotografie alb-negru pe Crina Mardare.
Marți 13.03.2018
Un text licențios de la 1875! Alex. Ștefănescu demonstrează cum s-a ajuns de la minimalizarea la supraevaluarea acestui… „roman” sentimental în versuri, scris în registru parodic, cu personaje din lumea păsărilor de curte.
Într-o lume tăcută – o liturghie a stilului sau despre Generația 27. Christian Crăciun recomandă volumul Despre Eliade, Cioran, Ionescu și Noica de N. Steinhardt.
sufletul meu, ultimul țigan lustragiu
Între beția tristeții și halucinația fericirii, poemul lui Călin Neacșu ne trezește nostalgia iubirilor pierdute.
Istoria puțin cunoscută a unui liceu: Sevigné (I)
Adriana Ungureanu scrie despre talentul managerial al unei femei, Mathilde Salomon – autoarea principală a opt propuneri de reformă a învățământului, valabile până în zilele noastre.
Leagănul stilului brâncovenesc
În cadrul rubricii Recomand România, Simona Preda descrie palatul de la Potlogi, monument ce reprezintă prima ctitorie de curte a lui Brâncoveanu.
1994 – sfârșit de noiembrie și început de decembrie. Domnița Ștefănescu notează evenimentele din arena politică.
Miercuri 14.03.2018
Literatura care ne-a salvat! Daniel Cristea-Enache ne prezintă un autor nu doar citat, ci și, realmente, unul citit: D.R. Popescu, prozator, dramaturg și eseist.
Bocet inutil la mormântul așteptărilor
Așteptări, compromisuri, compatibilități! Flaviu George Predescu face distincție între obiectivele declarate și adevăratele obiective.
O poveste ca o Matrioșka și misiunea de a scrie! Irina Dincă recomandă Foe, un roman în care J.M. Coetzee își propune să reinventeze unul dintre cele mai cunoscute mituri literare moderne: aventurile lui Robinson Crusoe.
La rubrica Răutăți de muiere, Lorena Lupu „explică” de ce interlocutorul modern – de corectitudine politică – începe să aibă o toleranţă din ce în ce mai scăzută faţă de drama whoring.
Nămeţii – ca nişte nisipuri mişcătoare! În acest fragment din romanul Cincizeci de ani, personajele lui Stelian Țurlea luptă pentru supraviețuire.
Dorință de nemurire în colivia de piatră! Din mansarda timpului, Mariana Rogoz Stratulat transmite… „neadevăruri”.
Joi 15.03.2018
Iubirea nu e oarbă, cum se crede
Mereu între forţa de atracţie și forţa de respingere! Nicolae Manolescu ne convinge că șansa noastră ar fi de a ne păstra seninătatea în mijlocul fricii şi al urii.
La rubrica Dragoste alsaciană – semnată de Horia Blidaru – aflăm ce se întâmplă când aripile nu se deschid dintr-o… problemă de comunicare!
Un mosor ce continua să se învârtă
Un experiment sinistru în gulagul comunist: turma, păstorul dement, coşmarul de 20 de ani și apoi haosul post revoluţionar! Adrian Sângeorzan se întreabă care este de fapt Lumea Nouă și dacă vom ști să facem ceva cu Libertatea ce părea că ne zăpăcise complet.
De la nefericirea altora la propria nefericire sau… evoluția omului: nostalgii, neputințe, frici, sentimente, viori și vise – totul în textul Alinei Neagoe.
Theophil Magus – închinare cu Rugă Duhului Sfânt
Adevărul ne va face liberi. Leonard Oprea re-deschide meditația spre noi universuri de întrebări și răspunsuri asupra condiției umane.
Vineri 16.03.2018
Mâinile și ochii – cea mai fascinantă poveste. Prin intermediul… oglinzilor Cameliei Radulian, simțim acut mâinile care ne îmbrățișează în fiecare an mai disperat și mai fără putere.
Un ritual interzis, dar care este totuși respectat. În cadrul rubricii Cartea săptămânii, Literatura de azi aduce în atenție cea mai recentă carte a Tatianei Niculescu.
Astăzi are consistența luminii
Cine „lucrează” asupra noastră: timpul, întâmplarea sau Dumnezeu? Răspunsul vine din textul lui Gabriel Chifu.
Incursiune într-o istorie tragică: deportările românilor din Bucovina, luată de sovietici în 1940, făcută de Adrian G. Romila pe marginea romanului Lilianei Corobca.
Cum ne prefacem în (prea) supuse stane de piatră? Dana Heuberger scrie despre o… „amintire” care încă nu are niciun preț la raft.
Despre istoria veacurilor anterioare
Tăcerea arhivelor – întreruptă! Teodora Stanciu ne invită să ascultăm un fragment din cuvântul lui Petre Guran rostit cu prilejul lansării volumului al doilea din „Bucureștiul fanariot” de conf. dr. Tudor Dinu.
Sâmbătă 17.03.2018
La rubrica După-amiaza de sâmbătă, Valeriu Cristea scrie despre „conștiința morții”.
Nu am putut să ne luăm rămas-bun!
Un „cântecel vesel și fără pretenții, despre cum nu se pot despărți doi îndrăgostiți” este propunerea de la Melodia săptămânii, pe care Odilia Roșianu ar vrea s-o ascultați.
Dă-i copilei tale dreptul de-a rămânea pururi fecioară
Artemis – ocrotitoarea pământenilor-vânători! În cadrul rubricii Copilăria noastră ne bucurăm de un fragment – ales de către Odilia Roșianu – din „Legendele Olimpului” de Al. Mitru.
Personajul lui Carmen Firan trăiește un coșmar (cu porumbei morți, o eșarfă subțire cu frunze maronii, un grup de pitici, un turn cu ceas, o păpușă pictată în culori urâte, o arteziană fără apă) simțindu-se gol și… nemaiștiind cine este.
În procesul de conturare a eroului, există alternative multiple care nu se exclud, ci se completează reciproc. Nicolae Roșianu amintește că – în devenirea eroului – sunt implicate trei „straturi”: stratul arhaic; stratul intermediar; stratul nou.
De ce este importantă educația pentru și prin sport
Sportul – ca fenomen socio-cultural cu consecințe pe termen lung. Profesorul Constantin Cucoș demonstrează că jocul sportiv nu rămâne o simplă „joacă”, ci are rolul de factor de învățare și autorevelare individuală, comunitară, socială.
Duminică 18.03.2018
21 martie – Ziua Muzicii Vechi sau despre Bach și perioada pre-pascală! Gabriela Pop ne invită să vizionăm „Vino, dulce cruce”, din „Patimile după Matei”.
Acea seară a primei noastre cunoștințe
Despre avere și pretențiile care se nășteau în urma dobândirii acesteia. Literatura de azi pune la dispoziția cititorilor un fragment din „Primăvara unei vieți”, capitol din volumul „Adio lumii vechi. Memorii” semnată de Petru Groza.
O categorie aparte de pensionari: experții și profesioniștii care au creat microprocesoarele și Internetul! Dan Romașcanu se întreabă dacă sistemul actual de asigurări sociale și asistență medicală se bazează pe estimări ale raportului între cei care contribuie la sistem prin muncă activă și cei care sunt susținuți de sistem…
Primăvara, duminica, bătrânii stăteau pe șanț. Cristina Crețu povestește despre pacea zilei de sărbătoare.
La Literatura de azi 7/7, Luminița Mănescu face o trecere în revistă a reperelor culturale din săptămâna care tocmai s-a încheiat.
