CENACLU

Facem tumbe și piruete de fațadă pe coarda slăbită și instabilă a vieții. Postăm fericirea la kilogram sau la m2 pe rețelele anonimității digitale. Trăim în și pentru aparențe triumful tâmp al formei asupra fondului. Facem paradă de însemnele bunăstării triumful efemerului sclipicios și kitsch asupra esenței umane perene. Fugim de profunzimea propriului eu în […]

viața mă operează pe cord deschis fără anestezie îmi pompează în vene o doză în plus de adrenalină cât să îmblânzesc durerea   viitorul mă vizitează atunci când nu zăresc lumina port o mască sterilă pentru a nu mă contamina cu întunericul dezvoltând anticorpii iubirii   ziua de mâine mă privește de la distanță spălându-se […]

Osteneala,fierbințeala, pofta de-a fi nesăbuită stârnește lătratul zilei / cățelul pământului mușcă și mușcă din gânduri, {mulaje de ceară topită} nu-mi pasă, o sumedenie de subînțelesuri izbăvitoare mă apără. Nimic rău nu știrbește minutul cât jocul de-a viața mă prinde vânez simțăminte, văpăi rătăcite în ochiuri de  fântână stearpă, leșin, mă declar senzuală asta place […]

Murim câte puţin noapte de noapte Când visul ne învăluie mintea: E ca prefaţa la a doua moarte Din care să­-nviem n-om mai putea.   De ochii mei mâine nu s-or deschide Înseamnă că Iisus chiar m-a chemat Şi tot ce plănuisem pentru mâine E doar un efemer plan deşănţat. Deci iubesc azi! Şi astăzi […]

Ziua de ieri s-a ţinut după mine crezând, ca un câine flămând, Că e legată cu ceva, cu vreo curea, Cu vreo frânghie, de viaţa mea – Şi la o răspântie cu statui S-a întors, văzând că nu-i. S-a pierdut neputincioasă şi pribeagă După ce vremea întreagă M-a urmat pas cu pas, până azi La […]

Dragi Copii,   După ce nu m-am săturat de frumusețile muntoase, verzi și proaspete ale Brașovului, întorcându-mă acasă, mi-am dat seama că nu-mi cunosc satul. Satul în care m-am născut, am copilărit, am învățat, am iubit, m-am căsătorit, și, iar am iubit mai bine de jumătate de secol. Mileniul doi, respectiv, trei. Europa. România. Botoșani, […]

“Any eye is an evil that looks in on to a mood apart.” (Robert Frost)   Mă simt ferită de deochi… Roua de clipe mă dezmiardă-uşor de-a lungul frunzei degetelor, cu povestiri de dincolo de nori, de unde curcubeul zămisleşte zori… Miezul mă poartă liniştit la răscruce, sunt fruct de sferă oriunde m-aş duce…   […]

La reverul zilei de-acum Măcar credința că nu pleacă fericirea Aromește așteptarea închisă în gustul amar de cafea Rare gânduri din plecarea ta Îmi străbat neputința lacrimii. Încătușat ivărul amintirii se desface Mâna singură îți mângâie umbra abia zărită Și la reverul zilei de-acum Rămâne ruga mută din zborul de cocor Revenit în vara unui […]

Atunci a venit spre mine un om mascat, îmbrăcat cu o cămașă neagră, încheiată. Avea un cărucior ticsit de ierburi și buruieni „de leac”. S-a oprit și s-a așezat să fumeze o țigară. A tras un fum, două, apoi cu un glas din adâncuri mi-a zis: Parcă te-aș ști de undeva ? N-aș crede … […]

Ținem unul de altul cu limba nucilor care își coc miezul la cuptorul anilor, căuș de prins glasul cerului între fluvii, cu ochii, pâlnie de prins în drumul smochinelor viața. Ținem cu timpul de respirație, cum se ține funia de cârligul din care izvorăște forța mărilor. Ne ținem într-o undă, într-o cascadă, în roua tăpșanului […]