Gabriela Pachia

25.08.2021

Perennitas, perennitatis

nu mai contăm — statui de gheaţă, hoteluri de gheaţă, bani-gheaţă, inimi de gheaţă, hărţi noi cu strungăreaţă, ţurţuri independenţi etc. de gheaţă, s.r.l. coţofana hoaţă, văicăreală lungăreaţă, [...]
12.06.2021

Laparoscopic

Cum n-aţi văzut? Surâzând heliocentric lângă dolofanul clondir cu acid acetic, nădejdile bielă-manivelă se nărăveau pe ape înspre strâmtori decise la agape, pluteau miresele pe spuma valului, [...]
18.05.2021

Găti-se-vor

Civilizatoare aurăríi rodnic răstoarnă firul apelor citeţe… Toate-nfruntările reptiliene cu chip de om se-nchină, cu sclipici, şiragurilor, salbelor, perlelor, iar noi, îngrămădiţi sub [...]
16.04.2021

Gastroenterocolită

Botezaţi peştii acvilini din acvariu, doamnă Ihtiolog, Lărgiţi pepinierele, solariile, pamploneriile, doamnă Jardinieră Verde, Pedepsiţi polimerii nesupuşi, doamnă Creuzet-şef, Îmbogăţiţi [...]
15.02.2021

Metalo-vrerea

Doamne, mi-ai pus pe umeri muntele de fier… În galerii de epoci prea-nciudate, mă sperie trădări din bătălii greu date pe prag de secoli, în ciutură de ani, n-aveam nici prieteni, nici [...]
16.12.2020

Velur-durerea

Recunosc o durere de calitate — caravelă ghemuită în butade. Ne iubim tot mai ecologic în grizantul parc dendrologic… Tractoare ară iubiri prelungi, distihuri mercantile înşiră fungi… [...]
20.11.2020

Vestra res agitur

Ce ocupată trebuie să fiţi, domnişoară Grijă de-mprumut! Mai sunt atâtea de făcut pentru gurmanzii bulgări de lut…! Trebuie să rânduim veveriţele, viermuiala blocurilor-turn, să compilăm [...]
13.10.2020

Printre rânduri

— Mulţumescu-ţi, Doamne, pentru strofice gânduri — fuioare nesfârşite-n alegorii, ajurate printre rânduri —… De-ndată ce-ai cătat, legiuit, în hexagonale irizări, nimic nu va mai fi [...]
06.09.2020

Cu floarea-soarelui în ochi…

“Any eye is an evil that looks in on to a mood apart.” (Robert Frost)   Mă simt ferită de deochi… Roua de clipe mă dezmiardă-uşor de-a lungul frunzei degetelor, cu povestiri de dincolo [...]
17.08.2020

Primordială

― Nimic nu-i al tău! rosti, primordială, cupa de tristeţe. Nimic, nimic din asimetriile limanurilor nu-i al meu, nici timpul răsunător, nici spaţiul crestat, nici misterele cu care îmi pigmentez [...]