CENACLU

Îmi amintesc de când eram mică, plăcintele „poale în brâu” ale bunicii mele, Ileana Mălăncuși Tufeanu, care îmi umplea Sărbătoarea Paștilor, îndeosebi, dar și multe sfârșituri de săptămână și duminici, și Macarons, cumpărate de mama mea, Elisabeta Ana Tufeanu Tătulescu, de Crăciun și Anul Nou, mai ales, de la Cofetăria Ursulețul, o cofetărie renumită de […]

Iubire, iarăși, îți scriu… Mă tem să nu se facă târziu. Îți scriu în zorii ăstei dimineți, C-un dor de-un infinit de vieți. Îți scriu ca unei eterne Lumini, Tu sfințești trecerea mea și-o alini. Iubire, cuib de ceruri – Cuvânt Tu sete îmi ești de ce-i sfânt: Steaua mea de cer și pământ. (sursa […]

Pomi suferind de gălbinare ne ies în drum. O minune e câteodată boala. Pătrunse de duh, fetele-şi lungesc ceara, dar nimeni nu mai caută vindecare. Toamna surâzi îngăduitor pe toate cărările. Toamna toţi oamenii încap laolaltă. Iar noi cei altădat-atât de răi azi suntem buni, parcă am trece fără viaţă prin aurore subpământeşti. Porţile pământului […]

NISIPUL mă acopereau nisipurile Saharei trecusem dincolo de spaime într-o stare de inexistență … să uit durerea o dezamăgire a clipei oglindită în gesturi inexplicabile iraționale neconcordante cu intenția iluzii născute din paradoxul nimicului prăbușite în pustiu … să nu mai simt tăcerea doar o vrabie se mai scălda-n nisipuri ca – n ploile de […]

Dimineața nu mă uit la stele – doar la soarele ce urcă și coboară. Care dintre aceste corpuri urcă și coboară – Soarele sau Pământul?   Și unul și celălalt, unul urcă, altul coboară în sus, în jos, cum? în sus, în jos, în lateral – Depinde de cum sunt ele programate.   Mă-ntorc. Dimineața […]

Fără tine Doamne, aglomerare de celule, concentrate să fuzioneze nimicul, fără har ceresc, nici dragostea, nu tămăduiește. Eu, un bulgăre de lumină, rătăcit dintre stele, nu am formula vibrației eterne, și a tinereții care vindecă toate rănile… sunt doar energie prin iubire și asta doare, ca să fie vindecătoare și să macine neputințele… un portret […]

Îți scriu pe frunze pictate Și cuvintele îmi rămân undeva Între culori stinse și plecări Ca amintirile copacilor dintre veri. Îmi rog sufletul să tacă și te petrec Pe fiecare frunză pictată care nu dispare Îți trimit cuvântul care nu mai doare. Nu uit să-mi înfășor disperarea în culori pastelate Să te simt când te-ntorci […]

Viespile, deși au un aspect asemănător cu unele specii de albinele, un corp de culoare galbenă cu dungi negre, doar că puțin mai mari, nu fac miere. Ele trăiesc în colonii și în cuib care are formă fagure. Și albinele trăiesc în colonii sau familii, în stupi și cuibul lor are tot formă de fagure, […]

Dinţate acoperişuri ţintesc prăzile celeste, loc pentru palat de cleştar nu mai este, hornuri ultrapolemice sfâşie sere de raiuri în tieffel, lâncede adunări admiră rozaliu Arnold Ziffel… În sălaşuri pardosite, noaptea-şi zornăie lanţ-talanţii şi enzime însărcinate sar s-adune-n sipet mărgărinţii, hiene amuşină — ferecate-n ferigi — idei princiare, doar-doar le vor sădi vreo nesperată nestemată-n […]

Anotimpuri îndrăgostite, însângerându-se surd în noaptea de echinox, amintiri şi ierburi văratice le regăsesc pe acelaşi pervaz de fereastră în casa veche a serdăresei… … Cândva, rostind versuri, aici, trăiam un echinox intim, hotar între adolescenţă şi bărbăţie, şi, pentru o clipă, păream o statuie ciudată, despicată în două, pe neaşteptate, din tălpi până-n creştet. […]