Constanța Popescu

21.07.2022

Aglomerând liniștea

Dimineața dintre da și nu, titanii voinței se înclină… Pantofii tineri nu mai au când, să-mi crească liniștea peste tăceri. Mai treceau niște bucurii îmbujorate, când mă recunoșteau la un [...]
21.06.2022

Poeziile au expirat

Străzile au obosit să ne îmbrățișeze pașii, îi ascund într-o mantie veche, praf și stele, în proporții diferite, fiecăruia după tăceri și tristeți. Poveștile circulă singure, eroii au plecat [...]
27.05.2022

Gânduri tainice

Am făcut duminici, camerelor sufletului, biserici mici, cu candele arzând, lacrimilor de la ziuă, pentru fiecare bucurie reverberată, închinăciune, începuturilor. Pașii mici pe lespedea [...]
30.04.2022

Insomnii de aburit ochii

Strigătul se sparge în declarații mute, distanța e o adresă clandestină, mă rănește precum țurțurii căzuți în soartă. Rochia mai păstrează emoții condensate, nu le-ai ținut în palme, n-ai ocrotit [...]
10.03.2022

Gări ocupate

Suflete mic, vrei să fii un înger… Închide ușa, prea mult zgomot, bucuriile s-au uscat sub pași, albul nu e alb, vedem ce ni se spune, ochii obosiți, nu mai contrazic, cireșul nu știe să ne [...]
21.02.2022

Viața un fum

Ploile îngenuncheau pe la porți, cuvintele topite mai pluteau un timp, între îmbrățișări restante, doruri durute rupeau liniștea propusă de soartă, noi, niște postere în vitrina timpului [...]
31.01.2022

Căutători prin soartă

E de bine! Ne rătăcim printre vorbe, ne aleg ele pe noi, doar atunci când gândurile ni se mai ating, cu izolația imperfectă, scurtcircuităm sentimente infantile și privim cu uimire trenurile [...]
03.01.2022

Început cu iubire

Dacă ți-aș cumpăra un cer, cu luna și soarele inclus, ai mai aplauda cuvintele, niște forme rotunde de haos spumos? Îngerii ne aduc eteritatea la geam, facem pace cu nimicul din noi și promitem [...]
04.12.2021

Copiii îmbătrânesc

Scările mele transpiră, cuiele ruginesc treaptă cu treaptă, trupul. Eu nu mai pot fi răbdarea, la fereastra dimineților pe care nu le mai privești Iarna intră încet prin toate cutele ultimei [...]
15.10.2021

Monede de schimb

Azi poezia-i mai ridată, ca și cuvintele, au colțurile îndoite și eu cu șanțurile tristeții pe frunte, cu buzele uscate, nevorbite, mă ascund din anotimp în anotimp. La capăt de drum nici flori [...]