CENACLU

Simt aproape fizic lipsa metafizicului, a metaforei, când se-ntâmplă să nu fie. E ca și când ai încerca să apuci cu brațul amputat. Obiectele nu se mai leagă de el, deși brațul este mai viu ca niciodată. Am starea, ci n-am materialul de construcție din care zidești starea. Cetatea la care te poți întoarce, atunci […]

Am adormit înainte de-a mă culca, citeam Murakami cu niște ochelari de citit pliabili luați din bazar de la moldoveni (mi-au plăcut). Între Moldova și Japonia e diferența dintre doină și haiku, dar uite că sunt lucruri care nu se exclud asocierii. Dacă o să mă trezesc înainte de-a mă scula o să scriu cu […]

Unei prietene   Leliță cu păr buclat, Prin lume te-ai depărtat, Am crezut că suntem două Că strângem lumina-n rouă. Făcusem mâna căuș, Sufletul scria cu tuș, Prindeam în brațe privirea, Se cutremura zidirea. Din tăcere în tăcere, M-am trezit între unghere. Dacă-n aer pui hotar, Peste tine, eu nu sar. De făcui începătura, ai […]

Om trecut și om prezent ai în piept inima arsă că românu-i accident România, doar o farsă   Ai în piept inima arsă iar te-a viscolit pârjolul țara că n-ar fi acasă pretutindeni însă golul   Iar te-a viscolit pârjolul românul nu-i accident nordul n-are-aicea polul om trecut și om prezent   Ai o șansă-n […]

Ce este vindecarea sufletului? Atunci când o drama vine și îi dai voie să te risipească din ceea ce faci cu viața ta se vorbește despre vindecarea sufletului. Sufletul, un loc intangibil în care se pot aduna simțiri atât de copleșitoare de pot să întunece mintea, conștiința și tot ce se zbate în noi. Gândiri […]

Confuză mă-nec în valurile mării Ca o caracatiță mă cuprinde suferința… Și strânge tare, tare de tot A mea durere din spumele mării Și tot e real când ție nu-ți pasă De ceea ce simt și-nghit zi de zi Dar azi mă întorc la marea albastră Să mă-nece etern într-o materie din Cosmos!

Îmbracă-mă cu trupul tău cum luna-mbracă-n raze-o seară Și dă-mi sărutul tău blajin, te rog, nicicând să nu te-oprești. Atinge-mă cum fluturii ating în zbor sclipiri cerești Și plimbă-ți mâinile duios, gândindu-te că e chitară.   Pe buze toarnă-mi din amurg, apoi etern să le privești Din cântecul de pescăruș dă-mi aripi ce vor să […]

Sub fereastră flori de vişin oftând gândul mi se strecoară printre ele căutându-te doi grifoni îi arată drumul spre tine   Eşti înger sau eşti om   Statuia de bronz a leului înaripat de pe San Marco se destramă în fluturi roind în chip de aureolă în jurul trupului tău doi alchimişti de alabastru beau […]

Până și cerul vomită convulsiv peste sufletele chipate ale transumanilor serie. Sărmanii carantinați se zbat degeaba în noduri de rețea. Pe canalele admise cu voie de la poliție postumanii ciripesc între ei. Resetarea gândirii libere nu se mai face cu salam cu soia ci cu telefonul smart al rinocerizării în masă. Green deal-ul ne va […]

„Ești capabil de Metamorfoze?” – Da. Ieri am fost de două ori câine O dată șarpe și o dată crocodil. Numiți pe numele lor Față-Sălbatică și Față-Ascunsă Tare-n-Gură și Chip-Negru M-au lăsat să trec de fiecare dată Portalul. „Acum că te afli în afara Atingerii corpului tău muritor și A robiei Pământului Ești capabil de […]