CENACLU

Demult, când erau găinile mai puternice decât vulturii și mâțele fugeau de frica șorecilor, trăia într-o ţară o vrăjitoare neînchipuit de bătrână. Pe vremea copilăriei sale munţii încă nu se opriseră din creştere, iar seminţiile omeneşti nici vorbă să fi apărut. Apoi, treptat, treptat, pământul începu a se umple de oameni. Răbdă vrăjitoarea ce răbdă, […]

în golul dimineții intuind zorii sus la prima resursă de cer unde am simțit naturală căldura mi-am asumat pe scena de luciditate proiectată rolul de poet rol cenzurat de auzul personal dincolo de uzul ochiului absolut în fond în rolul poetului ce e important? ce e urgent? ce e grav? și ce e transcendent? de […]

Numai când  ți-am deschis spre zi ecoul verde în care țineai strâns legate cu un spin semințele de pietre          ca nu cumva să uiți spre care drum de seară    ar fi urmat să pleci   Mi-ai spus să-mi cresc în palme    scântei sau amintiri cu mine colorate     ca astfel să nu-mi […]

Mă odihnesc în Tine ca‑ntr‑o baie caldă, iar sufletul mi‑e plin ca un pahar.   Mă scald în rugăciune ca în mare şi mă înec, nevrednică în har.   Mă‑nalţi uşor, pe fir de gând purtată. Aş vrea să urc mai sus mereu mai sus.   Şi … să mă laşi, Acolo, sus, uitată la […]

Nefiresc, sunt fericită! chiar dacă, în timp ce Te caut printre vise, colțuri de stea și spini – doar spinii au mai rămas din minunații trandafiri!? îmi scrijelează în tălpi -în numele iubirii, Numele Tău.   Nefiresc, sunt fericită! chiar dacă mângâierile Tale, de demult, s-au transformat- izvorâte din fiecare fărâmă a ființei mele în lacrimi- ce […]

Sunt acoperită de o spirală ce vrea să mă absoarbă, nu ştiu dacă să mă agăţ de  ultima-i buclă căci încă mi-e teamă,  voi putea să mă înalţ? este greu  să mă decid, probabil nu am învăţat lecţia toată. Dar îmi este dor, un dor cunoscut în visele uitate şi care mă strigă să prind […]

Marea cerşeşte iubire nisipului înamorat de soare, flux după reflux, nişte paşi desenaţi pe plaje pustii etalează drum fără întoarcere, speranţe penelopeice în consumpţie…   Foto de pe blogspot.com

O secundă-n bob de rouă se topea în zi de vară Când zări, în lanul verde, ceasul unei stări de seară; Ea gonea spre râuri limpezi, n-avea drum prin preajma lui, El – ceas prăfuit şi singur, ea, secunda nimănui…   Peste drum toţi grănicerii s-adunaseră la sfadă. Aveau ordin să distrugă clipele de promenadă! […]

In memoriam Mircea Ivănescu ,Vasile Avram , Vladimir Munteanu, Iustin Panţa (Închide, Doamne, lista aici!)   Este un secret pe care numai cei aleşi pot să îl tălmăcească în profunzime şi lor le cresc aripi de zei: suntem prizonieri într-un labirint de cristal prin care timpul se joacă, adesea ne pune faţă în faţă, ne […]

Am obosit să tot alerg, Ca să-mi regăsesc zâmbetul inert, Parcă m-aș lovi de-un aisberg Ce m-a oprit în loc.   Am obosit să tot trăiesc În umbra amintirilor Și să dau un răspuns trăirilor De care-mi amintesc…   Am obosit să-mi caut loc, În această lume haotică, Ce-a devenit gotică Și nu mă-nspăimântă deloc. […]