Călin Neacșu

22.09.2020

cu o zi mai mult

o fereastă deschisă spre nicăieri se zbătea bătută nemilos de un vânt firav în obrazul unui perete afumat pe care îți mâzgălisem cu vârful bont al cuțitului ce tranșa viitorul o inimă înfiptă în [...]
15.09.2020

târziu întârziată

în Siberii prea albe orbitor ascuns asalvare mă tolăneam prin burți de iepe izbăvite în moartea născării de mine. Doamne… Da! niște Doamne erau! acele iele decăzute în iepe pe care le’am călărit [...]
08.09.2020

e așa de ușor

trebuie doar să te gândesc și mi se dau perlele ce vor străluci înșirate de’a lungul parâmei în șanțurile claviculelor de sub gâtul înfuniat ce decorează ultimele două-trei vertebre al căror puf [...]
01.09.2020

îți eram crâșma satului

mi’am luat ceafa în palmă și am strâns’o de gât apedepsire până a durut’o răbdarea. o femeie plimba un saxofon, procreația era deja în erecție, tu miroseai a lavandă, și a sare de mare și’mi [...]
25.08.2020

amintiri din curând

te priveam cum te găteai ca de duminică în rochia ta de doliu cu buline albe subțire ca o floarea soarelui uscată de soare ca să plimbi prin parcuri pustii decorații virile odihnite pe o pernă [...]
18.08.2020

pe tine, Femeie

de când am uitat clondirul ăla desfăcut pe etajera budoarului tău, care începuse să semene a tejghea lustruită de coate goale din cauza geloziei unor mâneci suflecate până la umăr, s’a evaporat [...]
11.08.2020

dor de’aiubire

am luat oglinda apei și ți’am dat’o ție ca să mă păstrezi răsfrânt în ea de’ți va fi dor de’aiubire. apoi m’am ridicat de sub tine și am început să merg pe apă…
04.08.2020

a câta oară?

miroseai a pași tăcuți de tălpi smerite călugărit însandalate gustate de prafuri de poteci rătăcite prin castroane alchimiste. cu sfori împletoșate în patru îți înfuniam gleznele brațelor, [...]
21.07.2020

cimitirul dorințelor cuminți

strânse elegant în cocul tău dorințele ni se uscau sub un soare venusian întinse pe niște fân proaspăt cosit dintre șoldurile mele osoase așternut peste strigătele tale muntoase.   vintrele se [...]
07.07.2020

râul răului din mine

când apa mării ți’a atins valurile viețuirea coșmarescă s’a transformat într’o bagatelă a unui zâmbet resemnat.   nu, Femeie! n’am să te rog nimic!   în niciun caz acum când apa mării a [...]