CENACLU

Poți privi această piesă de teatru și poți chiar și să râzi, cu toate că-i o dramă, căci luminile pâlpâie-ațipind și toate sufletele din oraș se află-n transă… Doar eu stau singură pe-această scenă de metal, privind absentă spre orizontul înclinat monologând translucid cu ecoul ce-mi spune să apuc acel pumnal de roze… Să nu-ți […]

Când crengile-mi vor strânge tăcerea-n flori de nuc, când mâinile-mi vor ninge o noapte-n cuib de cuc, atunci, și doar, atunci, voi face bici din somn! pe oasele-mi de humă nicicând un vers s-adorm.   Când din corolă luna-mi va strânge-n piept, aripa, când ochii îmi vor arde încetinindu-mi clipa, atunci, și doar, atunci, voi […]

viile se uscau, rufe sărmane pe cocoașe sârmoase de dealuri codoașe, iar morțile se alintau cu moartele hârjonindu’se prin cimitire fără de morminte înspăimântând prostimea despre dezastrul uitării. în acele vremuri în care soarta purceilor de lapte rima cu râsul tău ironic, caii de mare pedalau pe uscat călărind pescăruși încopitați cu mov’albastru drept în […]

Prietenele mele – cuvintele, frumoasele, Cântă în vârtejul gândurilor, Dansează pe muzica sufletului, Îi împerechează pe oamenii îngeri, Fulguindu-i cu magice vise, Sau îi desparte, stând triste În palmele destinului… Cuvintele sunt pescărușii Care plutesc peste voalul unduit al mării, Tăind aerul Cu albele lor aripi larg deschise. Ele ne îmbrățișează Sărutând lacrimile bucuriei Și […]

Fără tine mi-e frig N-am înţeles niciodată Cum simte aerul Că ai plecat. Universul se strânge Ca o minge plesnită Şi-şi lasă pe mine zdrenţele reci. Câinele negru Cu burta întinsă duios pe zăpadă Se scoală şi se îndepărtează Privindu-mă în ochi, Refuzând să-şi spună numele. Începe să fulguie. Mă ustură pielea Pe locul de […]

Te cauţi şi mă găseşti în pasul căprioarei spre izvor, în liniştea adâncă din umbra clipelor, în timpul tolănit la porţile luminii, în zborul alb, cu doruri, ţâşnit din ciutura fântânii… Mă caut şi te găsesc în palma cerului cântând cu ciocârlia, în şoapta brazilor scriindu-ţi poezia, în gândul unui an ieşit din calendar, în […]

Voi reuși oare să epuizez iubirea noastră prin scris? Punctele de suspensie pot indica oare un va urma .. oare pentru noi va mai urma ceva? sau poate punctul va fi sfârșitul nostru. Iubirea noastră a fost încă de la început umbra unui mister. S-a consumat în tăcere, ferită de restul lumii ..doar tu și […]

Despărțire Când am plecat, un ornic bătea din ceaţă rar, Atât de rar, că timpul trecu pe lângă oră. I-am auzit întâia bătaie amândoi, Pierzându-se-n noiembrie prelungă şi sonoră. Poate mai bate încă momentul de atunci, Poate-a tăcut îndată şi-aşteaptă să mai vie Îmbrăţişarea veche, din nou precum a fost, Şi lacrimile tale, în gara […]

Ți-atârnă stelele de sâni buricul fulgeră cu miere iubita mea eu mă închin te mângâi dulce putere   Buricul fulgeră cu miere pe buze se aprind văpăi îți dau și viața de ai cere să mă înalț din ochii tăi   Pe buze se aprind văpăi iubita mea când mă închin se văd icoane dulci […]

De ce frunze? Frunzele sunt atât de complexe. Au atât de multe de spus. Imediat ce primăvara mângâie sufletul naturii, frunzele deschid ochii. Privesc locul în care s-au ivit, stau lipite prin teacă de ramura vieţii şi încep să-şi scrie povestea. Sunt atât de multe poveşti, câte frunze. Pe cât sunt de firave, pe atâta […]