Mariana Rogoz Stratulat

Am crezut în Iubire, în Tine, în Cuvânt, în taina Vieții și a Morții, în nesfârșirea Clipei, în care ne-am ascuns de lume, de veșnicia din oglinzi… Am crezut în Iubire, în Cer și în Pământ, [...]

Sorb din ceașca rubinie amintiri cu ploi și jucării de pluș. Te descopăr pictând poeme și dirijând peștii din lacul de smarald spre templul Afroditei. Ai gândurile înflorite și visele aprind [...]

Timp suspendat în ceasul din oglindă și în tăcerea morții șerpuindă… Din galaxii am apărut, dintr-o poveste, cu lacrimi de lumină și-ntuneric, să fiu o slovă sau o rună, neînțeleasă, [...]

În podul casei m-ascundeam cândva și ghemuită lâng-un ceas stricat, silabiseam psalmii cu ploaia, ce se năruia peste zădărnicia așteptărilor și nerăbdarea mea. O altă lume împleteam din risipiri [...]

Un fluture, culoare efemeră, un zbor de-o clipă peste mâna ta, lumină distilată, care crește-n mine, să te cuprindă, dor cu dor, până la contopirea contururilor, într-o îmbrățișare infinită, ca [...]

Culorile se-amestecă, se-aleargă pe sub poduri și troițe, se-ncruntă câteodată, când apa plânge cerul, când zilele sfârșesc în dor de ametist. Adeseori zâmbesc și-și tremură lumina, când zorii [...]

Am petrecut o vară în galbenul din grâu, m-am logodit cu macul cel temător, zurliu, ce mi-a furat, spre seară, sărutu-mi purpuriu. Sub pasul meu, timida iarbă se-nfioară, lăsându-mă să trec, [...]

Stau pe-o banchiză, lângă Polul Nord, cu pinguinii. Încerc să-nnod o conversație. Bizară pentru unii, pentru mine, chiar normală. O vulpe argintie, c-un zâmbet ștrengăresc în ochi, ne-aduce-o [...]

Chiar dacă nu ne știm, ne vom gândi la noi, ne-om lua aripile și vom zbura ca pescărușii, ca timpul nesupus… Și ne va fi dor… de cer, de tine, de mine… de-amândoi… [...]

Ne-am adunat prieteni din viața viitoare să ascultăm albul cuminte al orei încă vii, să ne topim în ceara gutuilor sărmane rămase la fereastra nimănui; să ne-amintim de lebedele mute, de vorba [...]