Marinela Belu- Capșa

21.05.2017

Nelămurire

Aseară mi-a bătut în geam iubirea. Își flutura genele lungi, albastre Ca marea, Și mă vrăjea, Sirenă mincinoasă!   Eu stam cu pumnii în suflet, Gata să o iau la trântă, Prea așteptasem o [...]
11.05.2017

Și mă tot uit

Stau, pom frânt, pe o bancă învechită, cu scândura ruptă la un capăt, scrijelită cu un jalnic ”I loveYou” pe care se odihnesc șezuturile obosiților vieții. Stau și mă tot uit la dunga murdară a [...]
03.05.2017

Despre fericire

Mulți au dat rețete despre fericire, această stare insesizabilă precum aerul, sau vântul. Pare simplu că ea există, dar nu o putem prinde, nu o putem pipăi… Ne scapă… Dacă vrem să o păstrăm [...]
25.04.2017

Ceasul lui Dali

Prin fereastra ochilor simt cum se prelinge viața, secundă după secundă, topindu-se-n veșnicia nopții, împietrind nemurirea într-un caier de întuneric. Sursa foto: 1.bp.blogspot.com
18.04.2017

Obsesie

Pe rana deschisă în colțul nevăzut al ființei mele stă, nespusă, aceeași obsesivă întrebare: – De ce oare? Eram fericiți, ne sărutam, ne-mbrățișam, râdeam ca nebunii, cântam cu frenezia [...]
08.04.2017

Vaza tinereții mele

Pe fotoliul îmbrăcat cu piele fină de căprioară ucisă de-un nemilos vânător, stau și-mi așez privirea pe vaza ce zace de ani pe servanta din lemn de stejar – vaza tinereții mele, păstrată cu [...]
30.03.2017

Neobositele mâini

Mâinile – singurele mele prietene, sensibile și tremurătoare, se unesc, în acorduri de liră, rugându-se acestui infinit numit Dumnezeu. Mâinile îmbrățișează trupuri, ating tăcerile, acceptă [...]
21.03.2017

Mă neliniștește liniștea din mine

Acoladă pe canapeaua singurătății, îmi tângui durerea după plecarea ta în adânc de mare depărtare unde nu-i nici dor, nici visare. Raza lunii stă înfiptă în țeasta de inorog alinat de-o adâncă [...]
11.03.2017

Primăvară la schit

Drumul pietros urcă șerpuit pe lângă tainice garduri împodobite cu îmbujorate mușcate scăldate de apele tămăduitoare ale jucăușului izvor ce coboară ușor din inimă de munte unde-s oile cornute. [...]
01.03.2017

Roua lacrimilor sfinte

Mâna timpului mă atinge nemiloasă, odihnind pleoapa-i pe umbra nemișcată a pomului frânt de greutatea joagărului nemilos, stăin de țară, lacom și ucigaș. Doar vântul îi mângâie frunza căzută în [...]