Valeriu Cristea

19.07.2025

Tatăl lui Ciripel

Cel mai greu examen din anii copilăriei mele a fost unul neoficial, la istorie. Sora mea avea o prietenă care ne vizita des, o fată frumoasă, cu cozi lungi și groase, cu un fund mare. O chema [...]
12.07.2025

Fragmentul de timp providențial

Cu cîtă nerăbdare așteptam după-amiezele de sîmbătă: ele reprezentau pentru mine fragmentul de timp providențial, strălucind ca o bucată masivă de aur în zidul cenușiu, apăsător al săptămînii; [...]
28.06.2025

O după-amiază nereușită

O după-amiază înnorată, întunecoasă, friguroasă (!) de duminică pascală: întors îndurerat-iritat-nemulțumit de la meci („U” pierduse pe teren propriu, cu 0-2, în fața celei mai rele dintre [...]
21.06.2025

Soldați de hîrtie

Despre soldații de plumb s-a scris o întreagă literatură. Din păcate, ei nu mi-au populat și încîntat copilăria, fie că nu se găseau în comerț (să fi existat în comerț o criză a plumbului, [...]
14.06.2025

Am fost „cel mai slab cadru didactic din raion”

La „română” îl aveam pe domnul Stanciu, un bărbat slab și foarte înalt pe care, din cauza părului complet alb, îl consideram bătrîn, deși nu era (după cum aveam să mă conving văzîndu-l într-o [...]
07.06.2025

De ce or fi ținut părinții să mă dea la pian?

Una din corvezile acelor ani au constituit-o lecțiile de pian. Spre deosebire de sora mea, care ajunsese să cînte binișor la acest instrument și căreia, mai tîrziu, părinții i-au închiriat o [...]
31.05.2025

Jocurile copilăriei mele

Pînă în 1950, cînd familia P. s-a mutat la București, tovarășul meu de joacă a fost Sorin. Sau mai bine zis eu eram tovarășul lui de joacă, pentru că inițiativa, conducerea o avea întotdeauna el [...]
24.05.2025

Temerile mele

Niciodată nu m-am temut de ceea ce trebuia să mă tem, de ceea ce se temeau ceilalți; mai degrabă dintr-un fel de inconștiență decît dintr-un cert curaj, și mai probabil încă pentru că spaimele [...]
17.05.2025

S-o spînzurăm!

Cît de mult a amuzat-o pe mama – învățătoare (cum se spunea pe atunci, cînd cuvîntul „educatoare” nu fusese încă inventat) la o grădiniță de copii – întîmplarea cu fetița „judecată” (și [...]
10.05.2025

Din fericire, nu și-a dus gestul pînă la capăt

Din aceeași perioadă („obsedantul deceniu”, n.red.). Domnul colonel B-riu a dispărut brusc de acasă, dar a reapărut după trei luni. Îi aud, de dincolo de ușa pe care nu îndrăzneam s-o deschid [...]