Valeriu Cristea
15.11.2025
Profesorii de rusă
Pe primul profesor de limba rusă îl chema Butuc și numele, s-ar fi zis, îi fasonase înfățișarea: chiar semăna cu un butuc, mic, gros, cu pielea obrajilor zbîrcită. Pe fața lui mototolită, pînă și [...]
08.11.2025
Obiectele-rude ale copilăriei
Cîteva din obiectele pe care le-am întîlnit și de care m-am legat (după cum se vede) pentru totdeauna în anii copilăriei, fără de care eu n-aș fi eu, cîteva din obiectele-rude, însuflețite și [...]
01.11.2025
Dacă nu ai norocul să fii rege
Cîte jigniri, mari și mici, îndurăm într-o viață de om… În urmă cu vreo 15 ani, pe strada Florilor, pe care locuiam atunci, pășind pe un trotuar îngust ca o cărare în timp ce (coordonarea celor [...]
25.10.2025
Aparent, jignirea mă paralizează
Cînd cineva mă nedreptățește grav, atribuindu-mi de pildă o intenție pe care nu o am, sau un (re)sentiment pe care nu-l încerc, nu ripostez. Aparent, jignirea mă paralizează. Par dezarmat, [...]
27.09.2025
Ce repede fuseseră uitate suferințele îndurate de mine!
La cîteva zile după operația de amigdale (o adevărată tortură, o agresiunea în toată legea săvîrșită fără nici o șovăire asupra bietului meu corp de copil de 12 ani de către niște oameni [...]
20.09.2025
Alergie la înjosire
Mă aflu într-o ceată de băieți, de colegi care îl urmează, de la o anumită distanță, într-o tăcere respectuoasă, pe el, atît de hotărît, de sigur de sine încît nu mai trebuie încurajat sau [...]
13.09.2025
„Performanțele” unui distrat
Proverbiale erau încurcăturile pe care le provoca unchiul Costea, un distrat plin de energie practică dacă împrejurările îi solicitau să treacă imediat la acțiune, un lunatic la nevoie decis, [...]
06.09.2025
Bucuria unei infime greșeli omenești
Cînd am încetat să mă rog?Despărțirea de Dumnezeu s-a produs de la sine, probabil pe la 13-14 ani. Oricum, chiar pînă atunci (părinții nu prea făceau caz de religie) de rugat mă rugam numai [...]
30.08.2025
Nelipsitul miros ușor, agreabil, de fum de țigară
O altă stradă bucureșteană a copilăriei mele: Berzei, cu bătrânii ei castani ce o umbreau așa de plăcut vara, curată și liniștită (tramvaiele, trecînd în număr mare dinspre Gara de Nord, [...]
23.08.2025
Frica aceea prezentă, meschină, inepuizabilă
Lipsa de rușine a fricii de suferința fizică!… Mă aflu din nou într-un cabinet dentar, de data aceasta – domnul Șimi a rămas la Cluj ca și copilăria mea; am douăzeci de ani – la București; [...]
