Camelia Radulian
28.10.2016
De nisip şi de ţărână
Sărăcuţa, mama mea, a crescut iarba pe ea. Sărăcuţii, ochii ei, s-au făcut floare de tei, s-au făcut plânset de miei, s-au făcut parfum de floare şi-mi tot cad de prin frunzare Şi-mi tot umblă [...]
21.10.2016
Roșu burgund
Noaptea asta îşi lasă pe tejghea femeia beată sub roşul burgund şi plouă ca-n poeziile care nu se mai scriu şi ea respiră flori de leandru pe când oraşul se strânge în jurul străzilor ca o cămaşă [...]
14.10.2016
Când adoarme într-o ploaie
Doamne, pletele-i le prinde cu trei lanțuri de o cruce, vise blonde să o culce pe un braț de izme verzi Să-i întorc sub paşi cărarea și căpruiul drum spre mine, tăvălirii ei feline să-i mușc [...]
07.10.2016
Eu aveam în mână o scoică
În Bali, când începe amurgul, soarele se prăbuşeşte ca un stâlp de nisip. E un spectacol care începe cu o strivire şi continuă apoi cu ceva dramatic şi definitiv ca o crimă care se întinde de la [...]
01.10.2016
„Câteodată sunt atât de dulce încât nici eu nu mă pot suporta”
Undeva, în paradisiacii Alpi, deasupra crestelor, făcând piruete şi cântând inconfundabil, îngeresc de cristalin, ”Sunetul muzicii”, îmbrăcată într-o rochie tiroleză cu buzunare adânci şi [...]
30.09.2016
Eu n-am știut ce singură mă lași nimănui
Cu schijele lor asasine, sărutările noastre pe treptele lunii. În rest, noapte-n păduri și licheni. Plugurile au arat toate rădăcinile verii. Iată, ziua în care te îngrop creşte ca un [...]
23.09.2016
Singurătăți catastrofale
Tu pleci, trandafirii au miros putred și pământul scuipă mâini de copii. Sunt rădăcini între noi și aşchii de ulmi sunt fluvii ascuţit- colosale măturând orice rest de trufie bogaţii, [...]
21.09.2016
„Vreau doar să fiu lăsată în pace”
Răspândea în parfum, în cuvinte, în priviri și în gesturi o serie nemaivăzută de ambiguităţi şi excentricităţi. Seducea pentru a respinge. Respingea pentru a seduce. Ea era misterul şi capriciul [...]
16.09.2016
Ștreang de aur stins
Iar întoarce vremea frunzele sub pas sângerând pe drumuri zvon de despărţire Într-o glastră, galben, gândul unui mire Şi gutui în mâna vieţii de pripas. Ca dintr-o livadă, fug din mine miei către [...]
13.09.2016
Dureri, neliniști, frământări
„E vrednic de milă să ai atâta putere încât toate să-ţi cedeze”, spunea el. Ar fi putut să aibă această putere, pentru că mintea, firea şi erudiția lui erau sclipitoare. Dar a cultivat moderaţia [...]
