Camelia Radulian
20.01.2017
O cunosc după albastru
Deasupra târgului se ridica dealul Cămărășeștilor, cu biserica lui albă şi cu cimitirul tăcut. Erau cândva castani mulţi de o parte şi de alta a uliţei pe care oamenii urcau aici, pentru ultima [...]
13.01.2017
Abator de iluzii
Am mințit când ți-am spus „trecut”. De fapt, eşti grinda pe care atârnă noduri şi noduri în noapte toate zilele în care nu te-am putut părăsi, abator de iluzii șlefuindu-mi zarzării şi nălucile [...]
06.01.2017
Ultima sfâșiere
A bătut un fel de gong, era noapte am auzit salvarea, apoi câteva claxoane în beznă şi un țiuit ca de abur trecând prin absența ta de pe străzi. De fapt, ningea în gara aceea sărmană unde ar fi [...]
23.12.2016
Ziua de început de sfârșit
E iarnă şi în casa noastră pluteşte tăcerea. Miroase a camfor, a lavandă, a aer învins şi a căldură de aragaz, aşa cum îmi amintesc mirosind cândva camerele mătuşilor mele văduve şi foarte [...]
09.12.2016
Doar cât o tăcere
Dau piept cu mine cum aş da la o parte o haină împușcată e sânge negru la colțul amiezii cald în casă, ger pe dealuri și nu mai ninge. Nu-i așa că ți-e frig? Stau la masă cu oasele mamei mele şi [...]
02.12.2016
Ia, Doamne, pâinea mea
Doamne, năpastă multă mi-au cunoscut zilele şi de multă-ntristare mi s-a uscat sângele. Mult întuneric văzut-am şi cu de-a sila fost-am olog prin ţară străină. La căpătâiul meu n-a fost nimeni [...]
25.11.2016
Doamna
Ne trebuie mai mult timp ca să putem muri. Dincolo de faptul că s-a făcut o coadă imensă, nici nu e politicos s-o luăm înaintea altora. Mâine, dacă avem timp, am putea aștepta câteva ore la rând, [...]
18.11.2016
Ochi în ochi de nedeochi
Calcă luna peste prunduri fi-voi haina ei de scânduri gol în golul dintre rânduri cerc în cerc pe lemnul crucii unde-şi uită zborul cucii noaptea-n flori şi ziua-n fluturi facă-se din mine luturi [...]
11.11.2016
Și dacă nu te-aş iubi
Viaţă, spectacol al meu cu înfrângeri regale, cum te pierd în acest tot de nimicuri, zile adunându-se, ani tăcând împreună cu mine despre aceleași dureri până vor ajunge şi ele – poate – în [...]
04.11.2016
Cântec de ea
Întâmplă-te, Doamne, pe-un foşnet de tei, adoarme-mi tăcut, nu ştiu cum, nu ştiu unde, osândele mele târzii şi rotunde ca apele ochilor ei. Mi s-au dat aceşti paşi. Trăiesc. Mă supun, dar drumul [...]