CENACLU

N-a trecut nicio zi Fără să mă gândesc Că poate am greșit Și nu te mai iubesc Atât cât te iubeam În primăverile aduse de ghioceii gândului Și de toporașii catifelați Ca degetele tale. Alerg să spun că o să fie primăvară, Măcar să mă auzi când te strig, Să-mi mângâi gândul și să uit […]

Doamne, ți-aș cere o cartelă să-l pot suna pe tata și dincolo, să-mi spună despre mama, să mai glumim cu viața. Prin crăpătura cerului să le văd zâmbetul, magnolii în asfințit– semn că dorul de mine a înmugurit. Timpul încă îmi predă clipa morții și-mi îmbracă zilele în negru contrastând elegant cu visele-mi albe. Doame, […]

Ia o urmă din cer și arunc- o peste susurul întrebărilor cu colți de argint peste umbra trifoiului cu priviri ca de stâncă în care mă-nec încercând să te simt.   Dezleagă calul din potcoave de fum și dă-i diminețile să le pască deșarte mă-nțeapă azi dorul prin fuioare de drum ținând câte-un ort să-mblânzesc […]

limba rromani și muzica! ah! muzica  și bănuții din păr! ești subțire și dansezi din mâini, ei te privesc ca pe un experiment frumos uitat la colț de stradă (oamenii care sunt nebuni par mai puțin nebuni dacă le zâmbești sau dacă le oferi libertatea de a te cerceta în voie) poate că au nevoie […]

roman – fragment   Când Petre îi şopti apăsat Feliciei, pe neaşteptate, la ureche, deşi nu-l putea auzi altcineva, că niciodată până acum n-a simţit aşa ceva pentru o femeie, Felicia începu să râdă ca de o glumă nevinovată. Da, sigur, vezi să nu te cred! Dar era bine. N-avea ea neapărat chef de jocuri […]

S-a oprit privirea fascinată, sărind peste îngrădiri, gata de împământare în sufletul vieții? S-a oprit în marea mirare, de la prima răsturnare pe spate în cuprinsul unui zâmbet? Bâjbâim încă, nici dezlegați de plutiri, nici înlănțuiți de căderi la capătul puterilor, nici verticali, lujeri, urcând simplu, pe virtuți, înspre punctul Marii Întâlniri, nici frânți, resemnați […]

Din cer tu vii de Sărbători cu toate-n coș și-n suflet taina, nădejdea modelăm în zori, nălucă pleci, pe umeri haina. Eu nu mai știu la Vingard drumul, cu lacăt trist povestea-nchisă, și cine să-mi înalțe zborul, se pierde-n lacrimi vocea stinsă. Tu poți în zbor să-ntinzi aripa, măcar în umbre-ți saltă jocul, să prinzi […]

Sunt un om viu. Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin. Abia am timp să mă mir că exist, dar mă bucur totdeauna că sunt.   Nu mă realizez deplin niciodată, pentru că am o idee din ce în ce mai bună despre viaţă.   Mă cutremură diferenţa dintre mine şi firul ierbii, dintre mine […]

Am să fac un program anotimpurilor, nu vor veni când li se înfrunzesc și desfrunzesc zilele, nu vor veni să-mi bată la geam când pasul li se-nconvoaie de așteptări mărunte… Și ție iubire, îți trebuie un orar de funcționare, să nu mă cauți în zilele făra de soț și să-mi ții umbra dreaptă când se […]

Ploaia, mireasă a unui gînd, ferice gînd întîlnit în alt rînd, printr-o cafea tremurînd, pe o terasă cu pomi înflorind, picura cînd și cînd… Și era noapte, cînd ploaia zîmbind, visa omenește, nemaivisînd la gîndu-i cel mire, acum dormind îmbrățișat de ea, dar neștiind cît de blînd… Și nimeni nimic întrebînd cum de o nuntă […]