Isabela Brănescu

16.02.2018

Pentru comenzile din dragoste nu taxăm staționarea

Se agită fericirea în aglomerarea mașinilor din trafic Este oră de vârf nu va îndepărtați, mă întorc, Uite! Un alt bolnav de iubire suspină formând un număr la care nu răspunde nimeni Pașii [...]
02.02.2018

Desfrunzirea începe acolo unde se epuizează respirațiile

Am ales să mă-nfășor  în culorile toamnei Le-am adunat așa cum au venit Agile păsări de pradă: Primul zâmbet, Primul pas, Primul cuvânt, Câtă vreme există poeți, spuneai, Desfrunzirea nu se va [...]
24.01.2018

Ce-ar fi dacă într-o zi s-ar sfârși rostul cuvântului?

Iubirea nu îndeamnă la nimic cumpătat Fiecare va spune ceva despre celălat Uite așa se sfârșesc serile cumpătate Și se duce Dracului romantismul… Mai bine să eliminăm cuvintele Să adăugăm [...]
14.01.2018

A sosit anotimpul amintirilor

Nu, așa cum voi descoperi deseori de-a lungul anilor, nu știu răspunsul. Părerea mea despre cât cunosc și cât înțeleg este doar o stare de suficiență din care m-am ridicat și în care am căzut de [...]
04.01.2018

O prostituare a cuvintelor la îndemâna tuturor nimicurilor

Au avut de ales între nimicul ridicat la rang de idee, pe înțelesul tuturor Și un univers în care tu vezi Dar în care ceilalți greu ar fi putut distinge. Nimicul și întregul Într-o necontenită [...]
28.12.2017

Timpul e amar ca dorul încărcat de înstelări

Câtã oarbã aşteptare descãrcatã peste inimi Dintr-o singurã scânteie încãrcatã de fiori Zvâcnetul ascuns în pleoape Inima fântânã vie Aşteptarea ca o glie Chiar din prima orã a verii Gândul serii [...]
18.12.2017

În sufletul lui Brâncuși

striga ovoidul în lumea asta hoinar, nu sunt dresura pământului sunt ceea ce-mi dați voie să fiu sunt ochiul ce știe mâna ce simte piciorul ce echilibrul îl vrea urcușul de mâine nu m-am risipit [...]
08.12.2017

Balada morții unui vers rahitic

Era prea-nalt, prea dolofan, prea arțăgos, părea nătâng, părea păros era frumos… – palmele-l dureau și i se lungeau brațele-l certau și contorsionau degete-i plângeau când i se rupeau [...]
29.11.2017

Amărui țesut în pleoapă

mâinile împreunate par a timpului cetate peste inelar e pusă clipa timpului sedusă ca o floare altoită într-o rugă arcuită-n înserare din prezent până la soare   bucuria ai ghilotinat cu [...]
19.11.2017

Aștept pe treptele vieții pavate cu vers

Nu m-ai întrebat niciodată dacă sunt tristă Deși uneori cred că tristețea se joacă Prin mintea ta. Ai alături de tine o umbră Ce-ți poartă surâsul timid, duce în ochi așteptarea Ca un sărut [...]