Gabriel Gafița

27.12.2024

Gyöngyi

Am lucrat timp de treisprezece ani într-o instituție dedicată minorităților naționale din România. Erau acolo maghiari, germani, sârbi, ucraineni, evrei și, bineînțeles, români, aceștia din urmă [...]
20.12.2024

Despre cafea

În timpul acelei călătorii în URSS, din 1978, despre care am amintit în episodul Două Biblii, după cele două săptămâni petrecute la Yalta, în Crimeea, am petrecut o săptămână și la Moscova. Soția [...]
13.12.2024

Ierusalimul eliberat

Prin vara lui 1967, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, cunoscută și ca ESPLA, singura editură mare de literatură din România în anii ’50-’60, tocmai terminase de editat Ierusalimul [...]
06.12.2024

O casă la Montreal

Doamna doctor Mocilă din Craiova primește două lovituri din partea destinului una după alta (relativ): prima este că fiica și ginerele emigrează în Canada, împreună cu copiii lor și se stabilesc [...]
29.11.2024

Dispariție și reapariție

Pe vremea mandatului meu de ambasador în Malaezia, adică la începutul anilor 2000, una dintre problemele care au tensionat relațiile unei părți a corpului diplomatic cu Ministerul de Externe [...]
22.11.2024

Două Biblii

În anul 1978, am făcut o călătorie în URSS: o săptămână la Moscova și două în Crimeea, la Yalta, unde am stat la o casă de creație a Uniunii Scriitorilor, care, pe la sfârșitul secolului al [...]
15.11.2024

Adam

Părinții mei au murit la cutremurul cel mare din 1977, îngropați sub mormanul de moloz al unui bloc. Tatăl meu avea 54 de ani, mama abia împlinise 50. La moartea lor mai erau în viață cele două [...]
08.11.2024

Ați botezat, dom’ inginer?

O familie tipic românească pe la mijlocul anilor ’60. Soțul, inginer, specialist în instalații pe un mare șantier din București. Soția, profesoară de fizică și chimie la un mare liceu tot din [...]
01.11.2024

Despre săpunul de casă

Din câte am citit și m-am interesat, în perioada interbelică în Oltenia n-au fost prea mulți legionari. În orice caz, nu ca în Moldova sau în București. Erau și în Oltenia cuiburi de legionari, [...]
25.10.2024

Tur și roată

Când era mic, fiul meu stătea câte două-trei luni la noi, în București, și câte două-trei luni la bunicii lui, în nordul Transilvaniei. Bunici în București din partea mea nu existau; muriseră [...]