CENACLU

Sub orice prag ce pare a fi crescut din fluturi găsesc un vis întruna revisat un gând uitat ori nelăsat să plece Spunându-mi că sunt toate frânturi din umbra ta   Din dorul tău de cântec cântat de multe ori   Din dorul tău de zări ori de a fi mereu oricând în altă parte […]

In memoriam Traian Suciu (jurnalist)   Dragul, iubitul şi stimatul meu cititor care mă însoţeşti prin periplul  insolit în acest labirint de cristal fermecat, vei avea surpriza -fericită sau nu?- să constaţi că suntem, cu cât ne apropiem, tot mai departe de luminiţa de la capăt şi ele, cuvintele mele care ne-au condus până aici […]

Se oglindeşte iarna în ochii tăi Vezi, Dumnezeu mi-a dăruit doi nori Să ning Ning Atât de frumos că îngenunchezi Cerul e o margaretă din care rup petale Chiar eu ning oare?   Şi iarna sunt frumoasă, îmi spui, ştii De ce nu mă tem de moarte? Am un singur zbor Ferecat în cuvinte.   […]

Dac’aș muri de iubire de azi într’o zi… Infern misterios sau rai, copite tropotind de cai, sau muște moarte într’un ceai, Domnul mi’ar hărăzi! Ar fi mai bine? Sau ar fi mai rău? Asta’am s’o aflu mâine, totul la timpul sau.   O stradă înfundată unde latră un câine, lingând victorios un colț murdar de […]

purtau coroane de mister și umbre jucăușe veneau din dinastii de cer și-aveau pe gând cătușe ca o podoab-a nimănui rămasă de prin vară erau pe rând joc amărui cu suflete de ceară doi poli uitați pe răsărit de călători celebri iubeau potecile de-argint și se-ntreceau cu cerbii spre vest de saltul peste prag acolo […]

În lemn dansează mica baiaderă, briază din smochinul adormit… Și, parcă, printr-o za metaliferă, un pustnic alb cu ochii de chibrit,   ca un brigand al cerurilor toate, a și cuprins lucirile-n batistă… Nicio lumină sus; ni-s voalate însemnele de trecere teistă.   Întunecate spații-și cheamă zeie… Copaci-de-foc, cu flori ca de mătase, îşi poartă […]

Nopţile erau mari atunci în Elada, Dar niciuna splendidă şi înstelată Ca aceea care nu încetează să vină Spre noi, străpungând Vibrante straturi de timp Şi straturi de spaţii.   Din vinul neamestecat de Chios sorbeau Bărbaţi frumoşi şi tineri, Talentaţi, premiaţi înţelepţi Şi Socrate, Încălţat cu sandale uşoare, Lucru neobişnuit pentru cel ce Mergea […]

La Pol ninge tare frumos și fulgi râd pe cer, jucăușii, dar Moșu-i grozav de nervos – l-au scos din răbdări spiridușii. Sunt harnici, ce-i drept, și voioși, fac treabă pe brânci nopți și zile, da-s tare de tot sperioși, sensibili ca niște zambile. Acum, când e Moșul grăbit, căci vine îndată Ajunul, micuții s-au […]

Nu ştiu cine a descoperit poezia şi nici cine a adus-o acasă. Cred că mama. Ea mergea o dată pe săptămână la Bibliotecă, de unde aducea cărţi din care surorile citeau pe rând, seara, în timp ce depănam lâna, când scărmănam sau făceam penele puf pentru perne. Era o poezie lungă şi foarte tristă despre […]

să preţuiesc o fereastră mare o haină albă şi apa cu gheaţă alături de o felie de pâine prăjită ca singure merinde ale unui prânz   am învățat să iubesc fructele pentru că ele nu cresc sub orice soare   am învățat să nu îmi pese de hainele şifonate să preţuiesc toate acele întâmplări ale […]